![]() |
Parlamentul croat a aprobat alegerea Jadrankăi Kosor drept prima femeie premier a ţării balcanice, la data de 6 iulie 2009, la cinci zile după demisia-surpriză a lui Ivo Sanader din acest post. La 4 iulie, Kosor l-a înlocuit pe Sanader şi ca preşedinte al formaţiunii de guvernare Uniunea Democrată Croată (HDZ).
Născută la 1 iulie 1953 în oraşul Pakrac din vestul Croaţiei, Kosor a terminat liceul în oraşul apropiat Lipik. A absolvit Facultatea de Drept din Zagreb, unde s-a angajat ca jurnalist de presă scrisă şi radiodifuziune în anul 1972.
Pe durata conflictului din perioada 1991-1995, Kosor a lucrat la Radiodifuziunea Croată, în calitate de crainică a unei emisiuni pentru refugiaţi.
Şi-a început cariera politică în 1995, când a fost aleasă parlamentar şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în urma invitaţiei regretatului preşedinte Franjo Tudjman de a se înscrie în HDZ. Între anii 1998-2002, Kosor a condus asociaţia feminină a acestui partid conservator, "Katarina Zrinski".
La convenţia generală a HDZ din anul 2002, Kosor a fost aleasă vicepreşedinte de partid, sub conducerea lui Sanader.
După victoria HDZ la alegerile genrale din noiembrie 2003, Kosor a fost desemnată în funcţia de vicepremier şi mninistru responsabil cu probleme legate de familie şi veterani.
În anul 2005, a candidat la preşedinţia Croaţiei, dar a fost învinsă în turul 2 de scrutin de către şeful de stat de la acea vreme, Stipe Mesic.
Sanader s-a retras din activitate circa trei luni după aderarea Croaţiei la NATO de pe 4 aprilie 2009, pe fondul unei stări de îngrijorare profundă pe plan economic şi al blocărilor tratativelor de aderare la UE din cauza disputei deschise a ţării cu vecinii sloveni.
În discursul adresat parlamentului înainte de a fi votată în funcţia de prim-ministru, la data de 6 iulie 2009, Kosor a promis să countinue politicile precedesorului său. Promiţând să conducă guvernul cu "o mână feminină fermă", domnia sa a declarat că recuperarea economică şi eforturile de deblocare a procesului de aderare la UE al Croaţiei sunt două dintre priorităţile sale.
"Croaţia va deveni membru cu drepturi depline al familiei europene [...] în pofida viziunii înguste demonstrate de-a lungul istoriei de vecinii noştri din nord", a afirmat Kosor referitor la Slovenia.
Domnia sa vorbeşte fluent limba engleză.
Mamă singură, Kosor este autoarea a două cărţi de poezie şi două cărţi pe subiecte legate de războiul din 1991-1995 din Croaţia.