Recep Tayyip Erdogan

Inapoi la lista biografiilorRecep Tayyip Erdogan, Prim Ministru, Republica Turcia

(Pagina web a Partidului Dreptatii si Dezvoltarii, Enciclopedia Orientului; Reuters - 15/03/03; BBC, Reuters, CNN - 14/03/03; BBC - 12/03/03; FT - 04/11/02)

Recep Tayyip Erdogan a devenit premier al Turciei pe 14 martie 2003, cinci zile dupa ce a castigat alegerile parlamentare extraordinare organizate in provincia Siirt. Lider al Partidului Dreptatii si Dezvoltarii (AKP), Erdogan a preluat postul de premier de la adjunctul sefului aceluiasi partid, Abdullah Gul, care a condus guvernul dupa victoria clara a AKP in alegerile din noiembrie 2002.

Erdogan s-a nascut la Rize, in nordul Turciei, pe 26 februarie 1954. In 1967 el s-a mutat cu familia sa la Istanbul, unde, mai tarziu, a absolvit Colegiul Economic al Universitatii Marmara, cu specializarea in management.

Erdogan a fost ales primar al Istanbulului in 1994, pentru un mandat de patru ani, candidand din partea Partidului Bunastarii condus de Necmettin Erbakan. Ca primar, Erdogan a fost apreciat de public pentru ameliorarea serviciilor, dar si pentru transformarea orasului intr-unul mai verde si mai curat. Curtea Constitutionala a interzis Partidul Bunastarii in 1998, iar Erdogan s-a alaturat Partidului Virtutii, care a luat nastere din cenusa predecesorului sau scos in afara legii. Mai tarziu, in cursul aceluiasi an, un tribunal l-a condamnat pentru incitare la ura religioasa si l-a condamnat la zece luni in inchisoare, din care a ispasit patru luni in 1999.

In 2001, Partidul Virtutii a fost de asemenea interzis pentru incalcarea regulilor laice si Erdogan a format AKP in august 2001, pe care l-a propulsat spre triumful electoral din noiembrie 2002.

Desi Erdogan a fost cel mai popular politician din Turcia in momentul votului, Constitutia i-a interzis sa candideze pentru o functie publica si, asadar, nu a putut obtine un loc in parlament, necesar ascensiunii in pozitia de premier. Obtinand aproape 35% din voturi, AKP a putut sa formeze guvernul singur si sa obtina o majoritate confortabila in parlament. Imediat dupa instituirea corpului legislativ, parlamentarii AKP au amendat Constitutia, deschizand calea pentru ascensiunea lui Erdogan in pozitia de premier.

Raspunzand temerilor exprimate in interiorul si exteriorul Turciei, legate de faptul ca ascensiunea la putere a unui partid cu radacini islamiste ar putea constitui un pericol pentru fundamentul laic al tarii, Erdogan si alti lideri ai partidului au insistat asupra faptului ca AKP nu are o agenda religioasa si au prezentat un program conservator pro-occidental. Erdogan a identificat aderarea Turciei la UE drept o prioritate de varf, promitand reforme care sa faca Turcia mai democratica si pluralista si sa o aduca in linia criteriilor de aderare la Uniunea Europeana. El a promis de asemenea sa indeplineasca programul stabilit impreuna cu FMI, pentru a face fata crizei economice care a lovit Turcia in 2001.

Doua zile dupa ce Erdogan a castigat postul de parlamentar, Gul a demisionat pentru a-i face loc liderului AKP, care era privit de fapt, in mare masura, conducatorul tarii.

Presedintele Turciei, Ahmet Necdet Sezer, a aprobat noul cabinet propus de Erdogan si l-a numit pe acesta prim ministru.

Erdogan este casatorit si are patru copii.