Infractorii cei mai căutaţi de Haga -- cronologie

21/07/2008

Setimes.com

1942

12 martie - Ratko Mladic se naşte la Bozinovici, Bosnia şi Herţegovina.

1945

19 iunie - Radovan Karadzic se naşte la Petnjica, Muntenegru.

1955

12 octombrie - Ante Gotovina se naşte pe Insula Pasman, Croaţia.

1958

7 septembrie - Goran Hadzic se naşte la Vinkovci, Croaţia.

1989-1990

Odată cu căderea comunismului în întreaga Europă de Est, s-a pregătit scena pentru dizolvarea Iugoslaviei. În timp ce liderul sârb Slobodan Milosevic încerca să reafirme puterea Serbiei în Federaţia Iugoslavă, mişcările separatiste se accentuau în celelalte republici iugoslave, mai ales Croaţia şi Slovenia. Pe 20 ianuarie 1990, delegaţiile croată şi slovenă se retrag din Congresul Ligii Comuniste din Iugoslavia.

1991

25 iunie - Croaţia şi Slovenia îşi declară independenţa faţă de Iugoslavia, dobândind recunoașterea internaţională în ianuarie 1992. Armata Populară Iugoslavă (JNA) se retrage gin Slovenia după un război de zece zile. În Croaţia, Iugoslavia răspunde cu forţă, însă este oprită de nou-formata Armată Croată. Cu toate acestea, o mare parte a teritoriului croat intră sub controlului sârbilor locali, care întemeiază o republică autonomă.

Iulie-noiembrie - Vukovar, un oraş multietnic din estul Croaţiei, este supus unui asediu de 87 de zile de către Armata Populară Iugoslavă (JNA), în cooperare cu forţele paramilitare locale sârbe. Oraşul este în mare parte distrus, iar populaţia non-sârbă este masacrată sau izgonită. 250 de civili aflaţi în spitalul din Vukovar sunt transportaţi pe un câmp din apropiere şi executaţi pe loc.

15 octombrie - Adunarea Bosniei şi Herţegovina decide retragerea reprezentanţilor săi din instituţiile federale până la obţinerea unui acord între toate republicile iugoslave. Mişcarea nu este susţinută de sârbii bosniaci.

24 octombrie - Sârbii bosniaci se retrag din instituţiile politice ale republicii şi îşi fondează propria adunare. Partidul Democrat Sârb, co-fondat de Karadzic, pune bazele „provinciilor autonome sârbe” pe teritoriul Bosniei şi Herţegovinei.

Noiembrie - În timp ce membrii musulmani şi croaţi ai adunării vizează proclamarea independenţei faţă de Iugoslavia, sârbii bosniaci votează prin referendum îşi întemeieze propria republică pe teritoriul BiH, cu intenţia de a rămâne parte a Iugoslaviei.

1992

9 ianuarie - Adunarea sârbo-bosniacă proclamă „Republica Poporului Sârb din Bosnia şi Herţegovina”, cunoscută ulterior drept Republica Srpska. Luna următoare s-a adoptat o constituţie.

29 februarie-1 martie - Bosnia şi Herţegovina organizează un referendum privind independenţa faţă de Iugoslavia. Au participat între 64 şi 67% dintre alegătorii eligibili, 99% votând în favoarea scindării. Totuşi, mulţi sârbi bosniaci au boicotat votul.

6 aprilie - JNA şi forţele sârbo-bosniace se poziţionează în jurul Sarajevo, blocând oraşul şi începând asediul de 4 ani al acestuia.

Mai - Karadzic devine liderul administraţiei politice sârbo-bosniace, cu sediul la Pale.

2 mai - Din poziţiile ocupate pe dealurile din jurul oraşului, JNA şi forţele sârbo-bosniace încep să bombardeze Sarajevo. Pe timpul asediului, aproape 10.000 de persoane sunt ucise sau date dispărute, inclusiv 1.500 de copii. Încă 56.000 de oameni sunt răniţi. Oraşul este lovit, ca medie estimativă, de 329 de proiectile pe zi, cu o valoare apoteotică de 3.777 de proiectile pe 22 iulie 1993.

12 mai - Mladic este numit comandant al nou-createi Armate a Republicii Srpska.

1995

Iulie - Forţele sârbo-bosniace, sub comanda lui Mladic, încalcă zona de siguranţă impusă de ONU la Srebrenica. După ce au preluat controlul asupra oraşului, au executat mii de bărbaţi musulmani bosniaci, săvârşind cea mai groaznică atrocitate din Europa, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Iulie - Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII) îi inculpă pe Karadzic şi Mladic, acuzându-i de crime împotriva umanităţii, violarea legilor de război şi încălcări grave ale Convenţiei de la Geneva. În noiembrie, acuzaţia a fost extinsă pentru a include crimele de la Srebrenica.

Capetele de acuzare pentru Karadzic: Genocid, complicitate la genocid, exterminare, crimă, persecuţii, deportări, acte inumane, terorism la adresa civililor, luare de ostatici. Capetele de acuzare pentru Mladic: Genocid, complicitate la genocid, persecuţii, exterminare, crimă, deportări, acte inumane, luare de ostatici.

4-6 august - Forţele croate, sub conducerea lui Gotovina, demarează Operaţiunea Furtuna, recucerind teritoriul ocupat de sârbii croaţi. În timpul operaţiunii, aproape un sfert de milion de sârbi au fugit sau au fost expulzaţi.

4 august - Karadzic încearcă, fără succes, să-l înlăture pe Mladic de la conducerea Armatei Bosniace, descriindu-l drept „nebun”.

8-30 septembrie - Gotovina şi Armata Croată pornesc în Bosnia şi Herţegovina Operaţiunea Mistral, alăturându-se croaţilor bosniaci pentru a înainta la 23 km de Banja Luka.

14 decembrie - A fost semnat la Paris Acordul Cadru General pentru Pace în Bosnia şi Herţegovina (Acordurile de la Dayton). Una dintre condiţiile acordurilor de pace stipula că persoanelor acuzate de crime de război le este interzis accesul în politică.

1996

19 iulie - Karadzic demisioanează din funcţia de preşedinte al Republicii Srpska şi acceptă să iasă de pe scena publică. Ulterior, acesta se ascunde, de vreme ce presiunile pentru arestarea şi extrădarea sa creşteau.

9 noiembrie - Succesorul lui Karadzic la preşedinţie, Biljana Plavsic, îl concediază pe Mladic. Acesta se mută la Belgrad şi în cele din urmă devine fugar.

2001

Iulie - TPII îl acuză pe Gotovina de crime împotriva umanităţii şi violări ale legilor şi regulilor de război, considerându-l responsabil, personal şi în calitate de comandant, pentru violenţele împotriva sârbilor croaţi, din timpul Operaţiunii Furtuna. Ca urmare a acuzării sale, Gotovina fuge.

2004

21 mai - Hadzic este inculpat de Tribunalul de la Haga sub 14 capete de violare a legilor şi regulilor de război, inclusiv pentru una dintre primele atrocităţi comise în timpul conflictelor din Balcani - masacrul de la spitalul din Vukovar. Cu trei zile înainte ca acuzaţia să fie făcută publică, pe 16 iulie, Hadzic îşi părăseşte locuinţa din Novi Sad. Nu a fost încă găsit.

2005

7 iulie - Trupele NATO îl arestează pe fiul lui Karadzic, Aleksander, suspectat de ajutarea unui suspect de crime de război inculpat. Este eliberat după o detenţie de 10 zile.

28 iulie - Soţia lui Karadzic, Liljana Zelen Karadzic, îi solicită public soţului său să se predea, spunând că familia ei este presionată din cauza statutului său de fugar.

7 decembrie - Gotovina este arestat într-o staţiune din Tenerife.

2008

21 iulie - Radovan Karadzic este arestat la Belgrad. Acesta locuise în oraş sub pseudonimul „dr. Dragan Dabic”, dându-se drept guru spiritual şi medical.