Autorităţile din regiune au demarat eforturi pentru legalizarea locuinţelor

11/09/2012

Migraţia către orașe, reformele funciare și realocarea masivă de proprietăţi de stat și private din ultimele câteva decenii au provocat un haos în construcţii ce este abordat acum cu seriozitate.

De Katica Djurovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 11/09/12

Suburbia Kaludjerica de la periferia Belgradului este una din cele mai mari așezări din Europa constituite din locuinţe ilegale. [Katica Djurovic/SETimes]

Guvernele din regiune promovează noi legi de planificare urbană și proceduri mai simple, mai ieftine și mai puţin consumatoare de timp pentru legalizarea locuinţelor, acordând astfel locatarilor caselor construite ilegal o nouă șansă de a-și legaliza locuinţele.

Experţii afirmă că locuinţele ilegale constituie o problemă persistentă; aproape 780 000 de structuri așteaptă legalizarea în Serbia, 1 milion în Grecia, 200 000 în Croaţia și Bosnia și Herţegovina (BiH) și 100 000 în Muntenegru.

"Rădăcinile construcţiilor ilegale datează din vremurile de odinioară de politică funciară și locativă inadecvată, de presiuni demografice și migraţii economice către orașe. Toate acestea au început în anii 1970 și continuă în prezent", a declarat Dragoslav Sumarac, directorul Camerei Inginerilor Sârbi, pentru SETimes.

În ultimii 20 de ani, ţările din regiune au trecut prin reforme funciare dramatice și realocări masive ale proprietăţilor de stat și private, ceea ce a provocat un haos în construcţii.

Cele cinci tentative succesive de legalizare în masă din ultimul deceniu din Serbia au produs rezultate neînsemnate; numai la Belgrad, există 243 000 de cereri de legalizare ce așteaptă soluţionarea.

Potrivit lui Sumarac, legea adoptată de Serbia în 2003 cu privire la planificare și construcţie a fost prima încercare de a aborda această problemă.

Deși legea a fost amendată de câteva ori, problema a rămas, determinând ministerul sârb pentru construcţii și planificare urbană să înceapă să ofere proceduri de legalizare noi, facile și ieftine.

"Accentul se pune acum asupra oamenilor și finanţelor lor. Ei plătesc doar costuri minime pentru administraţie, în câteva rate lunare. Costul legalizării va fi între 200 și 300 de euro, în funcţie de dimensiunea proprietăţii", a declarat Aleksandra Damjanovic, ministrul adjunct pentru construcţii și planificare urbană, pentru SETimes.

Echipe juridice de experţi vor ajuta municipalităţile, întrucât majoritatea acestora nu au personal profesionist.

Suburbia Kaludjerica din Belgrad se numără printre cele mai mari așezări construite ilegal din Europa; aproape 80% din cele 15 000 de case au fost construite fără autorizaţie. Terenul este considerat teren agricol, dar este acoperit de construcţii de decenii întregi.

Locuitorii din Kaludjerica au spus că au construit din necesitate.

"Am început construcţia la jumătatea anilor 1980, când am realizat că este inutil să așteptăm ca statul să ne dea un apartament. Ne-am construit casa pe o perioadă de 10 ani și am investit în tot, inclusiv în [infrastructura] de apă, electricitate și drumuri", a spus Dragan Vujic, un locuitor din Kaludjerica, pentru SETimes.

Vujic a afirmat că i-a luat mai mult de 10 ani pentru a-și legaliza casa, din cauza procedurilor excesiv de costisitoare și a birocraţiei.

"Este în interesul oamenilor să aibă modalităţi legale de a construi o casă. Fără o autorizaţie de construcţie, materialele de construcţii sunt mai costisitoare. Am cheltuit cu 30% mai mult pe casa noastră decât cineva cu autorizaţie", a adăugat Vujic.

Guvernul croat încearcă să rezolve chestiunea legalizării înainte de iulie 2013, când ţara va intra în UE. După numeroase tentative, acesta a adoptat recent Legea privind Rezolvarea Chestiunii Clădirilor Construite Ilegal.

Legalizarea costă acum în Croaţia între 70 și 3 000 de euro, în funcţie de de tipul de plată și de dimensiunea și tipul proprietăţii.

În Muntenegru, guvernul acordă de asemenea legalizării o șansă, însă proprietarii vor trebui să plătească impozite retroactive și costurile utilităţilor.

"Toţi banii colectaţi vor fi investiţi în echiparea și modernizarea așezărilor din Muntenegru pentru ca acestea să primească o nouă înfăţișare, iar valoarea terenului să crească", a declarat Predrag Sekulic, ministrul dezvoltării durabile și ministerului, cotidianului Pobjedadin Podgorica.

Aproape 40 000 de clădiri, care ocupă 3,6 milioane de metri pătraţi, au fost construite fără autorizaţie.

Macedonia a adoptat o lege nouă la începutul anului trecut într-o încercare serioasă de a legaliza cele 300 000 de structuri la 1 euro per metru pătrat, sumă plătibilă în 12 rate.

"În sfârșit îmi voi legaliza casa în baza noii legi, casă pe care tatăl meu a început să o construiască, dar pe care eu am terminat-o fără documentaţie adecvată deoarece municipalitatea nu formulase pe atunci un plan de dezvoltare urbană", a declarat Petar Stankovski, de 54 de ani, un lucrător în construcţii din Kumanovo, publicaţiei SETimes.

Stankovski a afirmat că practic întreaga suburbie Igo Trickovic unde el locuiește a fost construită ilegal, însă majoritatea cetăţenilor au obţinut documentaţia necesară și așteaptă ca autorităţile municipale să le legalizeze locuinţele.

"Dar în unele părţi din Kumanovo și împrejur -- satele Lipkovo, Matejche, Otlja, Cherkeze – construirea de locuinţe ilegale continuă întrucât persoanele venite din Kosovo finanţează construcţia de case și firme mari, iar municipalitatea pare lipsită de puterea de a opri aceasta", a adăugat Stankovski.

BiH a aranjat ca legalizarea să fie făcută la nivel de canton.

Articole pe aceeaşi temă

Localnicii au declarat că preţul autorizaţiilor de construcţie -- 150 euro per metru pătrat -- este principalul motiv pentru care mulţi optează să construiască ilegal.

Cifrele sunt mari -- până la 86 000 de structuri numai în Republica Srpska, sau 3,5 locuinţe per kilometru pătrat în medie.

În Grecia, guvernul încearcă să suplimenteze bugetul public percepând o taxă de până la 6 000 de euro pentru legalizarea temporară a locuinţelor ilegale sau, dacă proprietarii nu se conformează, o amendă aproape dublă.

Eforturile din Grecia s-au dovedit însă zadarnice de-a lungul anilor. Din cele 7 milioane de locuințe, aproape un sfert au fost construite fără autorizaţie.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.