Tinerii jurnalişti resuscită numele JRT
20/08/2012
Radioteleviziunea Iugoslavă va funcţiona într-un format nou şi va avea 18 ore de programe pe zi realizate de jurnalişti voluntari.
De Ivana Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 20/08/12
 Un grup de tineri jurnalişti din şase foste ţări iugoslave plănuiesc relansarea serviciului media Radioteleviziunea Iugoslavă, pentru a deservi regiunea. [Reuters] |
Un grup de tineri jurnalişti plănuiesc să relanseze anul acesta serviciul media Radioteleviziunea Iugoslavă (JRT) ca instituţie de radiodifuziune bazată în totalitate pe voluntariat, pentru a deservi regiunea.
Postul urmează să folosească jurnalişti voluntari pentru a transmite ştiri din Belgrad, Zagreb, Ljubljana, Novi Sad, Podgorica, Pristina, Saraievo şi Skopie. Acesta va începe să emită anul acesta ca post radio şi se va extinde pentru a include şi reportaje video pe internet până în decembrie.
Iniţiativa are planificate mai mult de 18 ore de programe pe zi, concentrându-se asupra unei viziuni regionale, nu naţionaliste. Voluntarii au în vedere ştiri şi reportaje referitoare la politică, divertisment, sporturi, filme, documentare, cultură, precum şi programe educaţionale şi pentru tineret.
"Baza JRT este suprimarea naţionalismului", a spus Benjamin Hasanic, de 17 ani, din Maglaj, cel care a planificat lansarea postului, pentru SETimes.
Radioteleviziunea Iugoslavă a fost organismul de difuziune publică al Iugoslaviei înainte de destrămarea acesteia în anii 1990. Aceasta s-a dizolvat în canale de difuziune publică separate care deservesc Bosnia şi Herţegovina (BiH), Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Kosovo şi provincia Vojvodina din Serbia.
Hasanic a afirmat că JRT va sprijini totodată libertatea şi dezvoltarea presei -- două domenii deficitare în presa regională, a afirmat el.
Zerina Copra, de 19 ani, care va transmite informaţii din Sarajevo, a declarat că JRT este o şansă pentru oamenii din fosta Iugoslavie şi din diaspora acesteia să aibă o comunicare şi o cooperare deschisă, să facă schimb de idei şi să lucreze împreună, menţinându-şi totodată identitatea naţională, religioasă şi culturală. Ea a declarat că acest efort se va opune discursului urii şi discriminării.
"Nu dorim să reînsufleţim SFR Yugoslavia, să mutăm graniţele ţărilor sau chiar să fim iugo-nostaligici", a spus ea pentru SETimes. "Dorim să fim un canal regional de televiziune de un înalt profesionalism, care să poată face o conexiune mai bună între oamenii de aici".
Vor exista totuşi provocări semnificative, inclusiv legate de finanţare şi de percepţia naturală din cadrul audienţei că această încarnare a JRT este legată de fosta radioteleviziune iugoslavă.
"Cel mai dificil obstacol din acest moment este lipsa sprijinului în rândul cetăţenilor. Din nefericire, mulţi dintre aceştia privesc JRT cu scepticism din cauză că numele generează asocieri cu partea politică", a declarat Elida Belir, un reporter de 32 de ani din Croaţia, pentru SETimes.
Milos Jovanov, un voluntar de 25 de ani din Macedonia, a admis faptul că lipsa de jurnalişti profesionişti cu experienţă va fi o provocare pentru noua JRT, precum şi lipsa unei prezenţe la nivel de televiziune. Dar el este extrem de motivat să ia parte la acest proiect şi să lupte pentru acesta.
"Dimensiunea regională a proiectului în care fostul spaţiu mediatic poate fi compilat din nou este principala mea motivaţie", a declarat Jovanov publicaţiei SETimes.
Mariju Kruscic, de 25 de ani, din Muntenegru, a decis să facă parte din JRT deoarece apreciază faptul că acesta îi va face pe tineri să colaboreze.
"Sper că proiectul şi eu însămi vom avea un progres comun şi sunt destul de sigură că vom creşte şi vom câştiga noi membri şi importanţă în regiune", a spus ea pentru SETimes.
Sanja Aleksic, o studentă de 20 de ani la jurnalism la Facultatea de Ştiinţe Politice din Belgrad, a spus că ea vede noua JRT ca pe o şansă de a-şi întâlni colegii din toată regiunea.
"Cei mai mulţi dintre noi nu au dorit războaie şi nu ştiau nimic despre problemele din anii 1990, iar acum avem aceleaşi probleme de zi cu zi", a declarat ea publicaţiei SETimes. "Presa este un mod unic de a găsi o soluţie comună la acestea".
Trimite ca e-mail unui prieten
Versiune printabilă 
Ştire
Eforturile continue ale partidelor politice şi ONG-urilor ajută la stimularea transformării paşnice.
Comentariile d-voastră privitoare la articolele SETimes sunt binevenite.
Sperăm că veţi utiliza acest forum pentru a interacţiona cu alţi cititori din Europa de Sud-est. Pentru ca această experienţă să rămână interesantă, vă rugăm să urmaţi regulile prezentate în politica de comentarii. Prin trimiterea comentariilor vă exprimaţi acceptul faţă de aceste reguli. Deşi SETimes.com încurajează discuţiile pe toate subiectele, inclusiv cele delicate, comentariile postate sunt în mod exclusiv opiniile celor care le-au trimis. SETimes.com nu susţine şi nu aprobă în mod necesar ideile, viziunile sau opiniile exprimate în aceste comentarii. SETimes.com aşteaptă cu plăcere discuţiile constructive, dar descurajează utilizarea de materiale copiate şi lipite, linkuri fără text însoţitor şi sloganuri scurte. Acesta este un forum moderat. Comentariile considerate abuzive, jignitoare sau vulgare nu vor fi publicate.
Politica de comentarii a SETimes