O metodă de combatere a criminalităţii suscită probleme de legalitate

27/06/2012

Pentru a combate criminalitatea şi corupţia, ţările din regiune apelează la interceptarea convorbirilor telefonice. Cu toate acestea, problemele de legalitate ale acestei acţiuni devin confuze.

De Ivana Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 27/06/12

Interceptările nu se efectuează întotdeauna în mod legal. [Nada Bozic/SETimes]

Numărul persoanelor ale căror convorbiri telefonice sunt interceptate în Serbia şi Europa de Sud-est a crescut de-a lungul anilor, în principal ca urmare a dorinţei ţărilor de a combate crima organizată şi corupţia. Această metodă nu este însă aplicată întotdeauna în mod legal.

Numărul tot mai mare de persoane ale căror convorbiri sunt interceptate ilegal în Serbia l-a determinat luna trecută pe avocatul poporului, Sasa Jankovic, şi pe comisarul de informaţii Rodoljub Sabic să solicite Curţii Constituţionale să emită o măsură provizorie care să interzică poliţiei să strângă informaţii din comunicaţiile cetăţenilor fără un ordin judecătoresc.

Jankovic şi Sabic au declarat că birourile lor primesc zilnic numeroase plângeri din partea cetăţenilor ale căror comunicaţii telefonice şi de internet sunt monitorizate ilegal.

"Numărul interceptărilor pe care serviciile secrete le efectuează ilegal asupra comunicaţiilor private pe internet şi telefon este de câteva mii", a declarat Jankovic cotidianului Danas după ce a depus solicitarea.

Aceştia au lansat de asemenea o iniţiativă pentru stabilirea constituţionalităţii Codului de Procedură Penală, care a intrat în vigoare cu două luni în urmă. Prevederea din cod ce este contestată permite poliţiei să obţină liste cu apelurile efectuate, locaţii şi alte informaţii despre traficul telefonic al cetăţenilor doar cu aprobarea unui procuror, nu a instanţei judecătoreşti.

Monitorizarea comunicaţiilor electronice este reglementată prin constituţie şi prin legile care guvernează activitatea serviciilor de securitate şi a poliţiei, precum şi prin legea privind procedura penală.

"Prima cerinţă fundamentală pentru monitorizarea comunicaţiilor – prevăzută în articolul 41 din Constituţie – este aceea că [interceptarea] poate fi efectuată numai prin hotărârea instanţei. Cea de-a doua condiţie este ca măsura să fie necesară pentru protejarea securităţii ţării sau a procedurilor penale. Cea de-a treia condiţie este aceea că aceste măsuri pot fi luate numai pe o perioadă de timp determinată", a declarat Vladimir Djeric, membru al echipei juridice a Serbiei la Curtea Internaţională de Justiţie, publicaţiei SETimes.

Reprezentanţii poliţiei au declarat însă că ei vor culege informaţii ca de obicei până când curtea va decide că prevederile codului penal trebuie schimbate.

"Scopul acestei acţiuni este siguranţa şi stabilitatea statului – trebuie să aibă continuitate … toţi paşii sunt în conformitate cu serviciile relevante", a declarat Svetlana Gogic, secretar general al Uniunii Poliţiei Sârbe, publicaţiei SETimes.

Alte ţări din regiune au legi ceva mai stricte.

Vesna Skare Ozbolt, o fostă angajată din sectorul judiciar croat, afirmă că subiecţii interceptărilor sunt indivizi sau grupuri implicate în activităţi teroriste şi crimă organizată.

Criteriile de ascultare sunt specificate de constituţie şi de Strategia de Securitate Naţională, precum şi de legea cu privire la sistemele de securitate şi informaţii.

Articole pe aceeaşi temă

"Legea nu permite nimic. Există proceduri care trebuie respectate. Aşadar, dacă serviciile secrete vor să tragă cu urechea la conversaţia unui individ, acestea trebuie să obţină permisiunea Curţii Supreme", a declarat Ozbolt pentru SETimes.

În Bosnia şi Herţegovina (BiH), Agenţia de Informaţii şi Securitate poate efectua interceptări cu aprobarea preşedintelui unui tribunal sau a unui judecător desemnat de preşedinte. Agenţia trebuie să prezinte informaţii care să justifice supravegherea – iar în decurs de 30 de zile trebuie să îl informeze pe cetăţeanul ale cărui convorbiri au fost ascultate cu privire la această acţiune.

Dar în primăvara anului trecut, cotidianul bosniac Nezavisne Novine a publicat o listă de 5 000 de numere de telefoane mobile despre care spune că ar fi fost interceptate ilegal în ultimii trei ani de către Agenţia de Informaţii şi Securitate şi de Agenţia de Stat pentru Investigaţii şi Protecţie.

"Date fiind legile, aceasta înseamnă că tribunalele au aprobat în ultimii trei ani 5 000 de acţiuni de investigaţii speciale, respectiv cinci aprobări pe zi – fapt care pune sub semnul întrebării legalitatea acestor acţiuni", a declarat Petar Kovacevic, directorul Agenţiei de Protecţie a Datelor Personale din Bosnia şi Herţegovina, publicaţiei SETimes.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.