Criticii au luat în vizor dimensiunea guvernului kosovar

23/06/2012

Experţii spun că ţările din Balcan fac reduceri dure numai dacă sunt obligate să facă acest lucru de către instituţiile financiare internaţionale.

De Linda Karadaku, din Pristina pentru Southeast European Times– 23/06/12

Guvernul premierului Hashim Thaci este supradimensionat, declară criticii. [Laura Hasani/SETimes]

Pentru o ţară cu mai puţin de 2 milioane de locuitori, guvernul kosovar este supradimensionat. Acesta are 19 ministere, asistate de aproximativ 30 de miniştri adjuncţi, precum şi un complet de şase viceprim-miniştri. Toate acestea fac din guvernul kosovar cel mai mare din regiune – un fapt care a devenit ţinta opoziţiei.

Petrit Zogaj, directorul executiv al Mişcării Fol (Vorbeşte răspicat) din Kosovo, a declarat publicaţiei SETimes că premierul Hashim Thaci a ignorat promisiunile făcute în campanie de a reduce cheltuielile. "Guvernele Thaci 1 şi Thaci 2 au venit la putere cu promisiuni de a reduce cheltuielile guvernamentale. Acest lucru nu s-a întâmplat; cheltuielile au crescut de la un an la altul".

Shpend Ahmeti de la mişcarea de opoziţie Vetevendosje a declarat că cheltuielile guvernamentale pentru birourile închiriate au totalizat 6,5 mn de euro în 2010, "fiind egale cu pensiile a 14 444 de cetăţeni kosovari". De asemenea, guvernul are peste 120 de consilieri, ceea ce umflă şi mai mult cheltuielile.

Macedonia vecină are de asemenea 19 ministere, dar mai puţini miniştri adjuncţi. Muntenegru are 16 ministere, iar Albania 15. Comparativ, Estonia – cu o populaţie de dimensiuni similare -- are 11 ministere, în timp ce Finlanda are 12.

Potrivit lui Zogaj, în loc să cheltuiască pe administraţie şi ministere, guvernul kosovar "ar trebui să investească în lucrări de interes public care să contribuie la îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor".

Articole pe aceeaşi temă

Sub presiunea FMI, guvernul a anunţat în martie că va tăia aproximativ 20 mn de euro din bugetul pe acest an.

"Eu cred că guvernele din întreaga Europă încearcă să evite reducerea cheltuielilor bugetare şi să se axeze pe creşterea veniturilor la buget prin mărirea taxelor sau prin creşterea deficitelor bugetare. Ţările din Balcani introduc măsuri de austeritate şi reduc cheltuielile numai dacă sunt obligate să facă acest lucru de către instituţiile financiare internaţionale, în principal de FMI", a declarat Marta Szpala de la Centrul de Studii Europene din Varşovia, publicaţiei SETimes.

Szpala a adăugat că alegerile de anul trecut din Croaţia şi cele de luna trecută din Serbia au jucat un rol cheie: guvernele evită în mod activ măsurile de austeritate suplimentare care i-ar împovăra şi mai mult pe alegători.

În toată regiunea Balcanilor, sectorul public rămâne principalul angajator. "Prin urmare, dacă ţinem cont de faptul că în toate aceste ţări rata şomajului este foarte ridicată [de la 13% în Albania la 43% în BiH], ocuparea forţei de muncă în sectorul public este tratată ca un fel de măsură de securitate socială. Iar în această situaţie, este dificil să reduci personalul din administraţia publică suprapopulată", a declarat Szpala.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.