Salariile şi pensiile din Europa de Sud-Est prezintă corelaţii alarmante

12/06/2012

Recesiunea globală afectează rata şomajului, pricinuind probleme fondurilor de pensii, care la rândul lor alimentează economia gri de pe teritoriul Balcanilor de Vest.

De Ivana Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 12/06/12

Viitorul fondurilor de pensii din Balcanii de Vest este sumbru. [Reuters]

Creşterea numărului de pensii şi scăderea numărului de salarii produc efecte alarmante asupra economiilor regionale. Pensiile sunt finanţate din fondurile statului, care sunt obţinute din impozitele pe salarii. Rata crescută a şomajului, munca la negru şi întârzierile de plată a salariilor sunt principalii vinovaţi pentru această tendinţă.

Diferenţa dintre numărul de angajaţi şi numărul de pensionari este, în Serbia, de 46.000 de persoane, pensionarii fiind în număr mai mare.

Potrivit Oficiului Sârb de Statistică, aproximativ 60.000 de muncitori nu îşi primesc salariile, iar la rândul său statul nu poate obţine impozite din salarii neplătite.

„Serbia nu are o disciplină fiscală, iar colectarea taxelor este slabă. Companiile publice şi cele aflate în procese de restructurare conduse de stat sunt cele mai problematice”, a declarat pentru SETimes Ranka Savic, directorul Asociaţiei Sindicatelor Independente din Serbia.

Dintre muncitorii din Serbia, 31% sunt angajaţi la stat, în sectorul public şi în companiile publice.

Potrivit Asociaţiei Angajatorilor Sârbi, restul fac parte din economia gri a ţării. Majoritatea muncitorilor se îndreaptă în masă către munca la negru, din cauza cotelor ridicate ale impozitelor de stat: 63,5% din salariile legale merg către guvernul sârb.

„Sectorul privat a pierdut 190.000 de muncitori începând cu 2008. Aşadar, nu este surprinzător că sunt mai puţini bani pentru pensii. În plus, odată cu reducerea numărului de angajaţi, numărul de pensionari a crescut”, a declarat pentru SETimes Dragoljub Rajic, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Angajatorilor Sârbi.

Drazenko Lukac, de la Camera de Comerţ Sârbă, a afirmat că ideea restructurării fondului de pensii, a modificării politicii fiscale şi de asigurări şi a îmbunătăţirii ratei generale de ocupare a forţei de muncă, se bazează pe vânzarea companiei Telekom, deţinute de stat, care are monopol pe piaţă.

„Profitul net al Telekom Serbia este egal cu 3,39% din cheltuielile totale ale fondurilor de pensii naţionale, ceea ce înseamnă că vânzarea a 51% din acţiunile Telekom Serbia şi transferarea a 49% către fondul de pensii naţional ar îmbunătăţi situaţia actuală şi viitorul tuturor contribuabililor”, a declarat Lukac pentru SETimes.

În Croaţia, raportul dintre contribuabili şi pensionari este de 1,19:1. Cu scopul de a pune capăt acestei tendinţe, ţara a lansat o nouă lege fiscală şi a scăzut impozitul pentru asigurarea de sănătate la 2%.

Noua măsură din Croţia a relevat faptul că 21.000 de angajatori nu plătiseră impozite pentru 121.000 de muncitori, potrivit datelor guvernamentale. În urma noii legi, numărul de impozite plătite a crescut, iar unele companii au început să negocieze plata datoriilor lor fiscale.

„Această [lege] nu va avea un impact semnificativ asupra numărului de angajatori – aşadar poate, în mod simbolic, să îmbunătăţească raportul dintre salarii şi pensii. [Deşi] există riscul de extindere a muncii la negru, în asociere cu obligaţiile legislaţiei fiscale şi controalele fiscale, consecinţele negative ar putea fi minimizate”, a declarat pentru SETimes Nikola Bakasaj, analist în cadrul companiei croate de brokeraj Fima Security.

Situaţia este alarmantă şi în învecinata Federaţie a Bosniei şi Herţegovinei (FBiH), unde aproximativ 220.000 de pensionari au primit pensia luna trecută, în timp ce 240.000 de muncitori şi-au primit salariile. Numărul total de şomeri din FBiH a fost în luna mai de peste jumătate de milion, ceea ce indică faptul că datoriile din pensii cresc în mod constant.

Articole pe aceeaşi temă

În cealaltă entitate, datele oficiale de la Agenţia pentru Statistică a Republicii Srpska arată că există 1,18 pensionari pentru fiecare muncitor.

„Întrebarea este dacă persoanele care muncesc acum pentru pensiile lor le vor primi în viitor. Este numai o chestiune de timp până când sistemul de pensii al BiH se va prăbuşi”, a declarat pentru SETimes Goran Radivojac, profesor de economie la Universitatea din Banja Luka.

În Muntenegru, situaţia este oarecum mai bună, întrucât există 162.569 de persoane angajate şi 100.000 de pensionari, potrivit Oficiului de Statistică al ţării.

Corespondentul SETimes Drazen Remikovic din Banja Luka a contribuit la acest editorial.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.