Tineretul din Balcani este în cumpănă: să rămână sau să plece?

07/06/2012

Pe fondul valurilor de absolviri din toată regiunea şi al noilor grupuri de solicitanţi de locuri de muncă, exodul creierelor devine din nou o chestiune esenţială.

De Ivana Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 07/06/12

Un panou pentru o universitate privată admite trendul exodului creierelor prin întrebarea pusă potenţialilor studenţi: "Ce faceţi aici? Terminaţi şi plecaţi!" [Nada Bozic/SETimes]

Dilema comună a tinerilor din întreaga regiune a Balcanilor este întrebarea sâcâitoare dacă cea mai bună cale este să rămână în patrie sau să emigreze, sau cum spunea odată formaţia britanică de rock The Clash -- "Should I stay or should I go?" ("Să rămân sau să plec?")

Aceşti tineri, de obicei cu un nivel ridicat de educaţie, privesc spre străintate din cauza lipsei de locuri de muncă din ţară. În plus, aici există în general mai puţine oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională şi o lipsă de respect pentru educaţia şi cunoştinţele acumulate.

Este mai degrabă vorba despre ce persoane cunoşti şi cum joci acest joc, spun unii.

"Să obţii un loc de muncă în Macedonia este o misiune imposibilă fără prietenii cu interese şi un card de membru într-un partid politic", a declarat Sonja Mitrevska, o farmacistă de 30 de ani din Skopie, publicaţiei SETimes. Ea lucrează acum pentru o a treia perioadă de probă neplătită şi doreşte să plece din Macedonia pentru a încerca să îşi dezvolte cariera în străinătate.

La fel ca ea, Marija Stojanovic din Belgrad caută din greu un loc de muncă în străinătate, deşi are un masterat în comunicare şi a deţinut poziţii executive.

"Dacă ai stomac să mergi şi să cauţi persoanele potrivite, să le dai bani sau să le admiri public deşi nu o merită, poţi face progrese aici. Fără asta, vei rămâne la acelaşi nivel toată viaţa", a declarat Stojanovic publicaţiei SETimes.

Ambele doresc să plece în ţări care oferă condiţii mai bune de lucru, cu o economie bazată pe cunoaştere precum SUA, Marea Britanie, Germania, Canada, Suedia sau Elveţia.

Cel mai recent Raport al Competitivităţii realizat de Forumul Economic Global pentru 2011/2012 arată că, deşi Balcanii sunt exemplul clasic de exod al creierelor, Serbia este cel mai grav lovită: aceasta s-a situat pe locul 139 din 142 de ţări, ceea ce înseamnă că cei mai buni şi mai inteligenţi sârbi pleacă în număr mare pentru a găsi oportunităţi altundeva.

Moldova este pe locul 134, Macedonia pe 133, România pe 131, Bulgaria şi BiH pe 127 şi, respectiv, 126. Grecia este pe locul 119, Turcia pe 97, iar Albania pe 83. Muntenegru a avut cea mai bună poziţie, pe 46.

În România, rata exodului creierelor a sporit de când ţara a devenit membră UE. Aceasta s-a situat pe locul 102 în raportul pentru 2008/2009. Bulgaria a rămas pe aceeaşi poziţie, 127, dar Croaţia, aflată acum în pragul UE, a urcat de pe poziţia 75 pe 128.

"Procesele de integrare europeană în sine nu grăbesc exodul creierelor, dar sporesc mobilitatea experţilor şi oamenilor de ştiinţă prin diferite programe şi proiecte, precum cardul albastru -- un permis de muncă similar cărţii verzi din Statele Unite", a declarat Tanja Pavlov, directoarea Centrului pentru Migraţie din grupul de ONG-uri 484, publicaţiei SETimes.

Unele guverne iau însă măsuri pentru a opri fluxul.

Serbia a lansat ministerul pentru tineret în urmă cu cinci ani şi a înfiinţat un fond în scopul de a oferi tinerelor talente cel mai bun învăţământ disponibil, pentru a consolida dezvoltarea lor profesională.

Articole pe aceeaşi temă

Prin cooperarea cu Serviciul Naţional de Angajare, participanţii primesc prioritate în primirea locurilor de muncă.

"Fondul a demarat cooperarea cu importante companii şi instituţii -- de exemplu, specialiştii noştri lucrează acum la Microsoft, Piraeus Bank, Banca Naţională, în universităţi şi agenţii guvernamentale. Scopul este ca tinerii noştri specialişti să devină noii lideri ai Serbiei", a declarat Milos Radosavljevic, un oficial al Grupului de Lucru guvernamental al Fondului pentru Tinerele Talente, publicaţiei SETimes.

În Bosnia şi Herţegovina, guvernul Republicii Srpska a lansat propriile măsuri. Una din acestea, administrată de ministerul familiei, tineretului şi sporturilor, subvenţionează dobânzile la împrumuturile pentru locuinţe destinate tinerilor, inclusiv cuplurilor.

Aceasta "face ca tinerilor să le fie mai uşor să rezolve una din cele mai importante probleme -- locuinţa -- şi astfel îi obligă să rămână în Republica Srpska", a declarat Mirela Vujatovic, o purtătoare de cuvânt a ministerului, pentru SETimes.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.