Naţiunile iau măsuri pentru a aplana criza financiară

05/06/2012

Guvernele din toată regiunea au luat măsuri pentru a-şi proteja cetăţenii de criza financiară – dar eficienţa acestora rămâne neclară în Kosovo.

De Muhamet Brajshori, din Pristina pentru Southeast European Times -- 05/06/12

Guvernele din regiune trebuie să observe modul în care băncile din Europa sunt afectate de criză şi să ia măsuri în ţările lor, a declarat un expert. [Reuters]

Întrucât criza economică se prelungeşte, băncile din regiune iau măsuri pentru a restabili încrederea cetăţenilor în sistemele bancare şi pentru a reduce efectele crizei asupra bugetelor familiale.

Kosovo a elaborat o lege privind asigurarea depozitelor care ar trebui să sporească încrederea în sistemul financiar. Legea aşteaptă acum în parlament şi s-ar putea să nu fie aprobată până în toamnă.

Guvernul sârb a mărit garanţia sa pentru depozite pentru economii de la 3 000 la 50 000 de euro. Banca Naţională a Macedoniei a luat măsuri similare. Sectorul economic albanez devine sensibil la riscul de credit indirect generat de creşterea ratei de schimb şi de volatilitatea ratei respective, potrivit Băncii Albaniei. Sensibilitatea fiecărei bănci în parte la presupusele şocuri a crescut de asemenea.

Dritan Keliu, profesor de economie şi şeful Centrului Balcanic pentru Economie şi Comerţ din Tirana, a declarat publicaţiei SETimes că sectorul financiar din regiune depinde de evoluţiile din Europa de Vest.

"Toate băncile din regiune sunt filiale ale băncilor europene sau au un procent de acţiuni la acestea, în special la cele din Grecia, îndeosebi în Albania şi Serbia. Din acest motiv, guvernele trebuie să observe cum sunt afectate de criză băncile 'mamă' din Europa, pentru a putea lua măsuri în ţările lor", a declarat Keliu.

Kosovo este deja într-o criză financiară – rata şomajului său se situează la 45%, iar salariul anual este de 6 500 de euro, cel mai mic din Europa, ceea ce face ca cetăţenii kosovari să fie în special vulnerabili la criza financiară, dar guvernul face eforturi pentru a stabiliza economia.

"Sectorul financiar din Kosovo continuă să fie stabil şi viabil ca urmare a integrării parţiale cu sectorul financiar european, supravegherii eficiente a Băncii Centrale a Kosovo şi prudenţei suplimentare a băncilor din ţară în plasarea investiţiilor lor", a declarat Muharrem Shahini, purtător de cuvânt al ministerului finanţelor, publicaţiei SETimes.

Nu toţi sunt, însă, de acord cu optimismul guvernului. Lumir Abdixhiku, director executiv la Institutul RIINVEST, a criticat guvernul pentru faptul că nu a luat aceste măsuri anterior. El a declarat că această criză va afecta în mod cert Kosovo -- cel puţin prin reducerea remiterilor bancare şi a investiţiilor străine.

"Politicile guvernului sunt inexistente în cazul unei eventuale crize [care să afecteze Kosovo]. Ţara noastră face mai mult politici reactive decât preventive. [Guvernul] nu a construit fundaţiile unui sector privat viabil", a declarat Abdixhiku publicaţiei SETimes.

Dar Shahini a afirmat că sistemul financiar al Kosovo este stabil.

Articole pe aceeaşi temă

"Pentru a oferi lichiditate suplimentară sistemului financiar creat, Kosovo a alocat un fond de 46 mn euro de la buget [pentru a acoperi] rezerva de lichidităţi", a afirmat Shahini.

Şi s-ar putea ca aceasta să nici nu fie necesară, a afirmat el. "Nu preconizăm că actuala criză a datoriei publice din ţările UE va avea un impact asupra economiei locale", a declarat Shahini.

Cu toate acestea, Abdixhiku nu a fost de acord. Grecia era un investitor serios în regiune, iar slăbiciunea acesteia din ultimii ani a redus oportunităţile de investiţii din Kosovo.

"Cred că Kosovo este departe de a fi imun la criza europeană. Indicatorii macroeconomici continuă să indice un bilanţ scăzut, şomajul continuă să fie de 40%, iar rata inflaţiei a atins 8% anul trecut. Pentru o ţară săracă precum Kosovo, efectul marginal din punct de vedere economic al crizei este mai mic", a declarat el.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.