Serbia şi BiH s-au pus de acord asupra unui tratat privind extrădarea celor urmăriţi penal

28/05/2012

Acordul privind extrădarea persoanelor acuzate de corupţie şi crimă organizată este o extensie a acordurilor dintre procuraturi semnate anul trecut.

De Anes Alic, din Saraievo pentru Southeast European Times – 28/05/12

Un poliţist sârb verifică paşapoartele la punctul de trecere a graniţei cu BiH de la Zvornik. Un nou acord dintre cele două ţări îi va împiedica pe cei care deţin dublă cetăţenie să fugă peste graniţă pentru a evita urmărirea penală acasă. [Reuters]

După negocieri îndelungate, delegaţiile ministerelor justiţiei din Serbia şi Bosnia şi Herţegovina (BiH) au finalizat un acord interstatal privind extrădarea reciprocă a persoanelor suspectate de crimă organizată, corupţie şi spălare de bani.

Acordul va fi semnat probabil în iunie şi va crea condiţiile pentru ca Serbia şi BiH să-şi extrădeze proprii cetăţeni în cazuri de activitate criminală organizată, corupţie şi spălare de bani şi alte infracţiuni majore pedepsite în general cu sentinţe de cinci sau mai mulţi ani de închisoare.

Un aspect important este faptul că acordul îi va împiedica pe cei care deţin dublă cetăţenie să fugă peste graniţă pentru a evita urmărirea penală în patrie.

Documentele reprezintă o extensie a acordurilor dintre procuraturi semnate anul trecut.

Deşi aproape toate ţările din fosta Iugoslavie au semnat tratate legale interstatale, discrepanţele constituţionale dintre ţări au împiedicat implementarea acestor tratate. Pentru a permite extrădarea, Croaţia ar trebui să-şi schimbe constituţia, iar Serbia şi BiH vor trebui să-şi amendeze codurile penale.

Jusuf Halilagic, secretar în ministerul justiţiei din BiH şi şeful delegaţiei bosniace, a declarat publicaţiei SETimes că acordul va crea condiţii pentru o cooperare judiciară considerabil mai eficientă între cele două state în ceea ce priveşte extrădarea persoanelor acuzate sau găsite vinovate de o infracţiune.

"Criminalii din fostele republici iugoslave au rămas conectaţi ca şi când ţara nu s-ar fi dezintegrat niciodată. Bosnia şi Herţegovina este cea mai importantă deoarece acordul nostru pentru emiterea cetăţeniei este cel mai liberal. Cel puţin două treimi din cetăţenii bosniaci deţin dublă cetăţenie -- şi prin urmare două paşapoarte -- ceea ce oferă o mare oportunitate de abuz", a afirmat Halilagic.

Sute de persoane suspectate sau inculpate pentru diferite infracţiuni comise în fostele republici iugoslave au căutat adăpost în ţările vecine, unde deţin dublă cetăţenie, ceea ce le plasează în afara razei de acţiune a sistemului judiciar. Aceasta este o lacună legală care a permis multora să evite ispăşirea pedepselor cu închisoarea.

Milivoje Mihajlovic, şeful biroului de presă al guvernului sârb, a declarat pentru SETimes că Belgradul a lansat o luptă la nivel de regiune împotriva crimei organizate şi că acordul cu BiH este parte a acestui proces.

"Trebuie să fim absolut determinaţi şi deschişi în lupta împotriva tuturor acestor tipuri de criminalitate, întrucât criminalii nu văd graniţele ca pe nişte obstacole. Doar acţiunea regională între ţările învecinate poate preveni crima organizată", a declarat Mihajlovic.

Din cele 350 de persoane condamnate de instanţele bosniace, datele Ministerului Justiţiei din BiH arată că 106 şi-au găsit refugiu în Croaţia, 100 în Serbia şi 24 în Muntenegru. Locaţia celorlalte persoane condamnate nu este cunoscută, iar numărul celor inculpaţi care se ascund de justiţie ajunge la 600.

La o serie de niveluri, acest acord este o evoluţie foarte bună, nu în ultimul rând pentru că este crucial pentru aderarea la UE. Acesta va contribui de asemenea în mod considerabil la consolidarea cooperării regionale şi transnaţionale în combaterea crimei organizate şi în garantarea faptului că nicio ţară nu va fi un refugiu pentru criminali, inclusiv pentru politicieni corupţi.

Ani la rândul, UE a identificat fuga criminalilor peste graniţe ca fiind un obstacol uriaş în lupta împotriva crimei organizate din regiune, pentru şi pentru judecarea crimelor de război de către tribunalele naţionale.

Cu toate acestea, suspecţii de crime de război nu vor fi incluşi în acord. BiH a obstrucţionat acordul la acest nivel din cauza recentei arestări a unei serii de oficiali bosniaci în baza mandatelor de arestare sârbeşti.

Anul trecut, după luni de pregătiri supravegheate de comunitatea internaţională, experţii juridici din Serbia şi BiH urmau să semneze un protocol special pentru reglementarea cooperării în privinţa judecării crimelor de război.

În mod ideal, acordul ar fi abordat chestiunea investigaţiilor paralele şi ar fi facilitat transferul reciproc de dovezi în cazurile de crime de război. Acesta ar fi reglementat de asemenea procesele suspecţilor în ţările lor pentru crime de război comise peste graniţele de stat.

Cu toate acestea, partea bosniacă s-a retras din acord, declarând că preşedinţia sa tripartită nu a consimţit încă. În mod neoficial, BiH s-a retras din cauza anumitor cazuri în care unii cetăţeni bosniaci au fost arestaţi în timp ce călătoreau în străinătate, în baza mandatelor de arestare sârbeşti şi în absenţa oricărei cooperări sau colaborări cu autorităţile bosniace.

Articole pe aceeaşi temă

Zarije Seizovic, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Saraievo, a declarat publicaţiei SETimes că chestiunea crimelor de război este o chestiune dureroasă care a împovărat ţările din Balcanii de Vest timp de 20 de ani. Întrucât nu există nicio interpretare obiectivă şi corectă a naturii conflictului, chestiunea crimelor de război este abuzată considerabil în scopuri politice.

"Chiar dacă părţile ar fi inclus extrădarea suspecţilor de crime de război în acord, acest lucru nu ar fi avut niciun impact asupra crimelor de război comise înaintea intrării în vigoare a acordului. Cu toate acestea, un acord care ar avea o aplicare retroactivă ar împiedica derularea investigaţiilor paralele asupra aceloraşi cazuri, ceea ce s-a dovedit a fi o piedică în cooperarea legată de crimele de război dintre Bosnia şi Serbia", a afirmat Seizovic.

Cu toate acestea, o clauză privind extrădarea în legătură cu crimele de război nu este o sursă de dispută doar între Bosnia şi Serbia.

Deşi celelalte ţări din regiune au semnat asemenea acorduri, în practică, implementarea lor activă este subordonată complet bunăvoinţei politice. Acest lucru, la rândul său, este deseori ghidat de opinia publică, care consideră adesea că un suspect de crime de război este un erou naţional, făcând ca extrădarea acestuia să fie o încercare grea şi foarte spinoasă din punct de vedere politic.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.