'Procesul de renaştere' produce sentimente mixte în rândul etnicilor turci

23/05/2012

La douăzeci şi trei de ani de la încheierea ruşinosului proces de schimbare a numelor etnicilor turci din Bulgaria, unii sărbătoresc democraţia, în timp ce alţii se luptă să uite durerea şi suferinţele.

De Tzvetina Borisova, din Dzhebel pentru Southeast European Times -- 23/05/12

Etnicii turci s-au întrunit duminică (19 mai) pentru a sărbători o nouă aniversare a Procesului de Renaştere. [Tzvetina Borisova/SETimes]

Mii de oameni s-au reunit duminică (23 mai) în oraşul Dzhebel din sudul ţării pentru a aniversa 23 de ani de la protestele etnicilor turci, considerate a fi începutul dureros al prăbuşirii regimului comunist din noiembrie 1989.

"Sunt plin de bucurie pentru că astăzi sărbătorim democraţia", a declarat Semir Recep publicaţiei SETimes. El a fost obligat să îşi părăsească oraşul natal în timpul aşa-numitului Proces de Renaştere. "Casa mea este încă aici şi sunt fericit că pot veni să o vizitez".

Recep s-a numărat printre cei aproximativ 360 000 din cei 1,2 milioane de musulmani din Bulgaria care şi-au părăsit ţara între iunie şi august 1989 în "marea excursie", aşa cum a fost numită ulterior. Aceasta a fost precedată de o campanie masivă de cinci ani a Procesului de Renaştere, care viza schimbarea numelor lor turco-arabe în nume bulgare. Autorităţile comuniste au folosit toate mijloacele pentru a continua procesul, inclusiv forţa şi represiunea.

Unii spun că acest proces a fost motivat de raţiuni economice – se prefigura o criză, iar provocarea patriotismului ar fi ajutat partidul comunist să îşi consolideze puterea. Alţii spun că a fost vorba de îngrijorarea privind creşterea numărului de etnici turci în teritoriu. Cea de-a treia teorie susţine că acesta a fost un experiment, care, dacă ar fi avut succes, ar fi fost repetat în fosta Uniune Sovietică pentru soluţionarea problemelor legate de propriile minorităţi.

Oricare ar fi fost motivul, musulmanii au reacţionat prin proteste ferme, sporadice în primii ani, dar care au devenit organizate şi au culminat cu aşa-numitele "evenimente din mai" 1989. În cei cinci ani de asimilare forţată au fost ucise zeci de persoane, sute au fost trimise la închisoare, iar mii de oameni au fost obligaţi să-şi părăsească locuinţele, mulţi fără a se mai întoarce vreodată.

"Am fost alungaţi. Ne-au dat cu forţa paşapoarte noi, cu numele nostru schimbat şi ne-au spus să plecăm dacă nu le vrem", a declarat un bărbat care s-a identificat pentru SETimes doar ca Fikret, din cauza chestiunii sensibile a numelui. "Aveam numele meu, de ce mi l-au schimbat?"

Deoarece tensiunea crescuse periculos şi mulţi îşi exprimau deschis opoziţia – atrăgând atenţia internaţională – autorităţile au cerut Turciei "să îşi deschidă graniţele" cu Bulgaria şi să permită intrarea tuturor celor care doreau să meargă în vizită sau să trăiască acolo. Astfel au plecat sute de mii de "turişti", inclusiv unii activişti importanţi, care au fost scoşi forţat din ţară.

Pentru mulţi dintre cei rămaşi, 19 mai este o zi de tristă amintire. "Nu vreau să mă întorc în trecut -- ei [regimul comunist] mi-au distrus viaţa. Mi-am petrecut mulţi ani în închisoare, nu mi s-a permis să lucrez. Aici încep să tremur când îmi aduc aminte de acele zile", a declarat Ismail, care de asemenea nu a dorit să îşi dezvăluie numele de familie, publicaţiei SETimes.

Articole pe aceeaşi temă

La începutul acestui an, parlamentul bulgar a adoptat o declaraţie care condamnă Procesul de Renaştere. Cu toate acestea, Ismail nu este impresionat. "O declaraţie nu înseamnă nimic ... Nimic material nu poate compensa durerea pe care am suferit-o", a spus el.

"Politicienii se folosesc de trecut pentru a se juca cu minţile noastre. Ei nu ar trebui să îi întoarcă pe oameni în acele zile negre pentru propriile lor scopuri politice", a adăugat el.

În timpul aniversării de sâmbătă din Dzhebel, politicienii de la principala formaţiune etnică turcă, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (MRF), au profitat de prilej pentru a-şi evidenţia obiectivele şi promisiunile electorale înaintea alegerilor generale de anul viitor.

"Toate s-au întâmplat din cauza politicii. Am avut prieteni, prieteni bulgari şi turci. Nimănui nu îi păsa ce nume aveam... Ceea ce contează în această viaţă este omenia şi prietenia. Iar ei au distrus acest lucru pentru propriile lor planuri şi interese", a spus Fikret, luându-şi plasa şi îndreptându-se către autobuzul spre Turcia.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.