Gruevski răspunde fără menajamente la decizia NATO

23/05/2012

Decizia NATO de a nu invita Macedonia să adere la Alianţă la summitul ce tocmai s-a încheiat la Chicago a stârnit un potop de reacţii puternice, cea mai usturătoare venind poate chiar din partea premierului.

De Misko Taleski, din Skopie pentru Southeast European Times -- 23/05/12

Prim-ministrul Macedoniei, Nikola Gruevski, a salutat verdictul CIJ în 5 decembrie 2011 şi l-a invocat din nou după decizia de la summitul NATO. [Reuters]

Prim-ministrul Macedoniei, Nikola Gruevski, a mustrat aspru NATO marţi (22 mai), după ce organizaţia a respins opţiunea de a acorda statutul de membru ţării sale din cauza obiecţiilor exprimate de mult timp de Grecia.

Respingerea a fost anticipată de observatori, însă acest lucru nu l-a împiedicat pe Gruevski să critice aspru NATO într-un interviu acordat marţi Agenţiei de Informaţii Macedonene (MIA).

"Nu am văzut de mult timp o asemenea politică a standardelor duble, lipsă de principii şi distanţare de valorile proclamate public de ei înşişi cum se întâmplă în cazul Macedoniei. Aceştia ignoră verdictul Curţii Internaţionale de Justiţie", a afirmat Gruevski, referindu-se la decizia din decembrie 2011 în care curtea a conchis că Grecia a încălcat Acordul Interimar din 1995 atunci când şi-a exprimat veto-ul faţă de cererea Macedoniei de aderare la NATO din 2008.

Limbajul neobişnuit de franc al lui Gruevski reflectă dezamăgirea populaţiei din Macedonia, unde sondajele recente au arătat că 85% din populaţie doreşte ca naţiunea să fie membră NATO. Titlurile ziarelor din Macedonia au descris summitul de două zile de la Chicago ca fiind o "ruşine".

"În sfârşit, cineva a exprimat ceea ce oamenii gândesc, fiind complet conştient de inegalităţile şi realităţile politicii internaţionale. Opţiunea pe care NATO o oferă Macedoniei pentru a calma Grecia nu este o opţiune; nu ne vom schimba niciodată numele şi nici nu ar trebui să facem aceasta. Dacă NATO nu ne doreşte ca Macedonia, ar trebui să ne reconsiderăm angajamentul faţă de alianţă", a declarat Borche Ristevski, un locuitor de 32 de ani din Skopie, publicaţiei SETimes.

Deşi i-a criticat pe unii din liderii occidentali, Gruevski a declarat că singurul vinovat este Grecia, despre care a declarat că a folosit toate mijloacele aflate la dispoziţia sa în ultimele două decenii pentru a încetini dezvoltarea Macedoniei din cauza dezacordului îndelungat privitor la numele Macedoniei.

"Eu le consider prietene pe aceste ţări [membre NATO], dar acestea sunt în acelaşi prietene mai bune ale Greciei. Aşa a fost în ultimii 21 de ani şi acesta este motivul pentru care Grecia reuşeşte să hărţuiască Macedonia la maximum, fără să aibă de suferit consecinţe serioase", a declarat Gruevski. Macedonenii declară că orice altceva decât numele de "Republica Macedonia" neagă dreptul la identitate al naţiunii. Grecia afirmă că numele respectiv este o ameninţare implicită la adresa provinciei sale cu acelaşi nume.

Macedonia a fost recunoscută de peste 100 de ţări şi a fost admisă în ONU în 1993, dar în respectivul organism -- şi în majoritatea celorlalte organizaţii internaţionale -- ţara este identificată drept "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei". Macedonia a solicitat aderarea la NATO în 2005 şi a crezut că va fi acceptată în 2008, dar Grecia a blocat o invitaţie oficială.

În ciuda ultimei dezamăgiri, Gruevski a subliniat că Macedonia rămâne dedicată eventualei aderări. "Vom rămâne dedicaţi materializării obiectivului nostru strategic de aderare la NATO şi vom munci pentru a-l atinge. Dacă cineva spune adevărul, aceasta nu înseamnă că el începe în mod intenţionat o ceartă cu partenerii strategici", a concluzionat Gruevski.

Majoritatea analiştilor au afirmat că discursul a fost un apel la unificarea politică a ţării şi că, fără îndoială, Gruevski a reuşit aceasta.

"Gruevski a atins o coardă sensibilă a oamenilor, deoarece el este primul lider macedonean care spune lucrurilor pe nume, în mod obiectiv, în ciuda unei potenţiale ameninţări a poziţiei sale. Interviul a canalizat durerea pe care o resimt macedonenii în timp ce se simt afectaţi în toate modurile posibile de blocajele Greciei şi de starea de confuzie de pe plan internaţional", a declarat Vladimir Bozhinovski, analist la Institutul pentru Cercetare Politică, publicaţiei SETimes.

Articole pe aceeaşi temă

"Discursul pune de asemenea bazele pentru definirea 'liniei roşii' a Macedoniei cu privire la chestiunea numelui impusă de greci", a adăugat el.

Actualii şi foştii responsabili politici şi-au exprimat sprijinul, apreciind în special importanţa pe care politica internă continuă să o acorde statului de drept şi susţinătorilor legislaţiei internaţionale.

"Dacă Macedonia trimite în misiuni NATO cei mai mulţi soldaţi per cap de locuitor, dacă soldaţii săi luptă împotriva terorismului în Afganistan şi Irak, cu un grad înalt de profesionalism, în calitate de aliaţi NATO, dacă am întrunit toate standardele şi criteriile, am realizat toate reformele şi nu primim nimic în schimb, atunci Macedonia are dreptul să critice procesele şi comportamentul anumitor state", a declarat Slobodan Chashule, fost ministru macedonean de externe, publicaţiei SETimes.

"În cazul Greciei, se pare că NATO şi UE recompensează comportamentul negativ. O asemenea abordare este deja foarte costisitoare pentru UE şi sperăm că nu va fi la fel de costisitoare pentru NATO", a declarat Chashule.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.