Liderii gherilelor albaneze emit avertismente

18/05/2012

Fostele organizaţii paramilitare s-au folosit de recentele arestări ale unor albanezi din regiune pentru a avertiza ţările în legătură cu posibile represalii.

De Safet Kabashaj, din Pristina pentru Southeast European Times -- 18/05/12

Comandanţii organizaţiei paramilitare albaneze Armata de Eliberare a Presevo, Medvedja şi Bujanovac (UCPMB) din Kosovo în 2000. [Reuters]

Fostele organizaţii paramilitare albaneze au emis avertismente cu privire la faptul că se vor regrupa dacă arestarea albanezilor continuă în regiune, declanşând speculaţii că acestea ar putea întreprinde activităţi ca răspuns la arestări.

Opt albanezi au fost arestaţi în Serbia în 4 mai în baza acuzaţiilor de crime de război şi de posesie ilegală de arme, pe lângă alţi 20 de albanezi arestaţi în Macedonia în legătură cu asasinarea a cinci civili macedoneni în apropiere de Skopie în luna aprillie.

"Două mâini pentru un cap, spunem noi. Nu există o altă opţiune", a declarat Jonuz Musliu, fost şef politic al Armatei de Eliberare a Presevo, Medvedja şi Bujanovac (UCPMB), publicaţiei SETimes.

Musliu a afirmat că este preferabilă o soluţie paşnică, dar că la Belgrad nu există voinţă în acest sens. "[Belgradul] rămâne acelaşi şi încearcă să rezolve problemele prin utilizarea forţei".

Liderii albanezi din Valea Presevo au declarat că cea mai mare temere a lor este avertismentul ministrului de interne Ivica Dacic că acţiunile poliţiei vor continua.

"Ultima arestare a fost un mesaj al guvernului sârb că fiecare albanez din Valea Presevo este un potenţial terorist şi supus arestării", a declarat primarul din Bujanovac, Shaip Kamberi, publicaţiei SETimes.

Kamberi a afirmat că obiectivul Serbiei este să destabilizeze regiunea, să răspândească frica pentru a-i face pe albanezi să emigreze şi astfel să provoace schimbări demografice.

Însă Vladimir Vukcevic, şeful parchetului pentru crime de război din Serbia, a explicat că autorităţile investighează crimele de război comise în 2001 împotriva civililor din Valea Presevo.

"Arestările au făcut parte dintr-o investigaţie aflată în curs de derulare", a declarat Vukcevic.

În Macedonia, Xhezair "Commandant Hoxha" Shaqiri de la Armata de Eliberare Naţională (UCK) -- o ramură a Armatei de Eliberare a Kosovo -- a declarat că foştii comandanţi ai organizaţiei s-au întrunit pentru a examina posibilitatea remobilizării trupelor "în cazul în care provocările continuă".

Analiştii macedoneni au afirmat că cele două seturi de arestări nu trebuie puse în aceeaşi oală şi că a face aceasta trădează o agendă ce vizează implicarea Macedoniei în relaţiile Kosovo-Serbia de către ambele ţări.

"Problema care alimentează situaţia este statutul nerezolvat al nordului Kosovo. Se pare că există tentative de a menţine controlul asupra Kosovo prin destabilizarea regiunii. Auzim apeluri tot mai zgomotoase la formarea Albaniei Mari sau a Kosovoului Mare din partea grupurilor extremiste", a declarat Pavle Trajanov, fost ministru al afacerilor interne, publicaţiei SETimes.

Trajanov a adăugat că Macedonia arată că are capacitatea politică şi de securitate de a menţine stabilitatea, dar trebuie să continue să investească în bunele relaţii cu vecinii săi.

Nu există niciun motiv pentru a crede că fostele gherile albaneze se vor regrupa în cele două ţări doar în baza evenimentelor recente, potrivit lui Valbona Zeneli, profesor de securitate naţională la Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall din Garmisch-Partenkirchen.

"Într-adevăr, acest fel de evenimente riscă să pună paie pe foc. Orice eventuală escaladare a tensiunilor periclitează securitatea şi pacea în regiune, afectează nevoie unei relaţii normale între Serbia şi Kosovo şi afectează negativ continuarea discuţiilor tehnice şi, ceea ce este şi mai important, implementarea acordurilor recent încheiate", a declarat Zeneli publicaţiei SETimes.

Zeneli a afirmat că albanezii din Macedonia ar trebui să fie un factor de stabilitate şi că structurile lor politice au acţionat cu înţelepciune atunci când au condamnat asasinarea celor cinci civili şi s-au angajat să-i aducă pe făptaşi în faţa justiţiei, indiferent de etnia lor.

Articole pe aceeaşi temă

"Aceştia au contribuit şi ar trebui să continue să acţioneze în calitate de cetăţeni responsabili ai Macedoniei, pentru prosperitatea ţării şi integrarea sa în instituţiile euro-atlantice", a declarat Zeneli.

Situaţia economică proastă şi nivelul crimei organizate au exacerbat instabilitatea etnică, afirmă Marko Milosevic, cercetător la Centrul pentru Politica de Securitate de la Belgrad.

"Diferite grupuri criminale se folosesc de acest vid [de securitate] în propriile lor interese, iar Kosovo reprezintă un refugiu pentru majoritatea acestor grupuri -- albanezi din Macedonia şi Serbia, alături de criminali sârbi din nordul Kosovo", a declarat Milosevic publicaţiei SETimes.

Pentru stabilitatea şi securitatea regiunii sunt necesare măsuri preventive ale comunităţii internaţionale -- SUA, UE, OSCE -- şi cooperare regională, atât pentru a soluţiona problemele vechi, cât şi pentru a privi către viitor, a afirmat Zeneli.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.