Alegătorii greci pedepsesc partidele de guvernământ pentru austeritate

07/05/2012

Şansele noii coaliţii sunt instabile, iar probabilitatea unor noi alegeri creşte.

De Andy Dabilis, din Atena pentru Southeast European Times -- 07/05/12

Indicele bursier de referinţă al Greciei a scăzut brusc în tranzacţiile de luni dimineaţa (7 mai), după ce principalele partide ale ţării nu au reuşit să obţină suficiente voturi pentru a forma o coaliţie de guvernământ duminică. [Reuters]

Înfuriaţi de diminuarea salariilor, majorările de taxe şi reducerile pensiilor cerute de creditorii internaţionali în schimbul pachetelor de salvare de 239 miliarde de euro pentru sprijinirea economiei falimentare a ţării, alegătorii greci au dat o palmă usturătoare celor două partide de guvernământ care au dominat politica timp de patru decenii.

Şapte partide au câştigat locuri în parlamentul de 300 de membri în timpul scrutinului de duminică (6 mai) -- câştigat de conservatorii de la Noua Democraţie, însă cu doar 18,88% din voturi. Rivalii lor înverşunaţi, socialiştii de la PASOK, au coborât pe locul al treilea, cu doar 13,1% din voturi, un declin uimitor faţă de victoria partidului cu 44% din voturi din 2009.

Chiar şi cu cele 50 de locuri bonus acordate Noii Democraţii pentru faptul că s-a situat pe primul loc, principalele două partide au câştigat doar 149 de locuri, fiind incapabile să creeze încă o coaliţie. Aceasta a declanşat un val de incertitudine cu privire la formarea unui nou guvern -- punându-se întrebarea dacă Grecia va respecta măsurile de austeritate asupra cărora insistă Troica UE-FMI-BCE sau va intra în incapacitate de plată ori va fi forţată să iasă din zona euro.

Ministrul german al finanţelor Wolfgang Schaeuble, a cărui ţară plăteşte o mare parte din factura planurilor de salvare, a avertizat înainte de alegeri că ţara va "suporta consecinţele" dacă noul guvern al Greciei se abate de la angajamentele sale.

În ciuda furiei tot mai mari, rezultatele i-au surprins pe mulţi. "Majoritatea oamenilor şi liderilor politici sunt în şoc acum", a declarat Antonis Klapsis, şef de cercetare la Institutul pentru Democraţie Konstantinos Karamanlis, publicaţiei SETimes. "A fost furia faţă de austeritate", a afirmat el.

La fel ca în Franţa, altă ţară membră UE, unde alegătorii l-au răsturnat de la putere pe Nicolas Sarkozy duminică din cauza măsurilor de austeritate, grecii furioşi s-au întors complet împotriva conducătorilor lor tradiţionali, căutându-şi noua conducere altundeva.

Partidul de stânga SYRIZA, condus de Alexis Tsipras, un fost lider al Tineretului Comunist de 38 de ani, i-a uimit pe mulţi după ce s-a situat pe locul al doilea în alegeri, foarte aproape de primul loc, cu 16,7% din voturi. "După doi ani de barbarism, democraţia vine acasă", a declarat Tsipras.

Şi partidul neo-nazist Răsărit Auriu -- care doreşte izgonirea tuturor imigranţilor din ţară -- a reuşit să uimească, acesta urcând de la 0,29% din voturi în urmă cu doi ani până pe locul şase, cu aproape 7% din voturi în alegerile de duminică. Fasciştii autointitulaţi vor deţine 21 de locuri în parlament.

Noul partid al Grecilor Independenţi, format de Panos Kammenos, un fost membru al Noii Democraţii care se opune austerităţii, a ajuns pe locul patru, cu 10,5% din voturi. Comuniştii s-au situat pe locul al cincilea, cu 8,47%, iar Stânga Democratică pe locul al şaptelea, cu 6,1%.

Partidul LAOS de extremă dreapta, care a fost pentru scurt timp în coaliţie, a plătit pentru aceasta, nereuşind să atingă pragul de 3% necesar pentru a intra în parlament.

"Oamenii şi-au exprimat sentimentul anti-austeritate tare şi clar", a declarat Alex Afouxenidis, cercetător la Institutul de Sociologie Politică, Centrul Naţional pentru Cercetare Socială din Atena, publicaţiei SETimes. "Rezultatul indică o reorientare majoră în politica greacă; PASOK, care a guvernat aproape continuu din 1981, este în confuzie totală. Aşteptaţi-vă la noi alegeri în aproximativ o lună".

Liderul Noii Democraţii, Antonis Samaras -- care s-a opus austerităţii atunci când fostul lider al PASOK, George Papandreou, era prim-ministru, înainte de a demisiona în urmă cu şase luni -- are trei zile la dispoziţie pentru a forma un guvern, dar aproape că nu mai are la cine să apeleze.

"Înţeleg furia populaţiei, dar partidul nostru nu va lăsa Grecia neguvernată", a declarat Samaras. El sprijină acum austeritatea, dar a declarat că doreşte să renegocieze termenii, deşi Troica a avertizat că orice încercare de a implementa reformele de mântuială ar putea duce la suspendarea celui de-al doilea pachet de salvare, de 139 miliarde euro. Grecia supravieţuieşte dintr-o primă serie de împrumuturi de salvare de 109 miliarde euro.

Samaras a declarat că va încerca să găsească un partener pentru a forma un guvern pro-european, dar Tsipras este un anti-capitalist şi un oponent vehement al austerităţii.

Legea electorală a Greciei prevede că în cazul unui parlament fără majoritate, primul partid are trei zile la dispoziţie pentru a forma un guvern, urmat de al doilea partid şi apoi de al treilea. Dacă nu va putea fi format niciun guvern, Grecia ar putea intra şi mai mult în haos politic şi va fi necesară organizarea unor noi alegeri.

Presa greacă a speculat deja că 17 iunie ar putea fi data noilor alegeri.

Samaras a afirmat că va încerca să formeze un "guvern de salvare naţională" pentru a menţine ţara în zona euro. El a declarat că rezultatele electorale au arătat "dezamăgirea poporului grec faţă de politicile fără viitor care l-a împins la limită".

"Nu îmi pot imagina cum poate coopera Samaras cu un lider politic care este împotriva austerităţii. Pare bizar", a afirmat George Tzogopoulos, membru cercetător la Fundaţia Elenă pentru Politică Europeană şi Externă din Atena, publicaţiei SETimes.

Articole pe aceeaşi temă

El a declarat că rezultatul alegerilor "nu este doar anti-austeritate, ci îi pedepseşte pe politicienii care au dus Grecia în incapacitate de plată. Oamenii ştiu că este necesară austeritatea, dar aceştia cer ca povara crizei să fie împărtăşită în mod echitabil şi asta nu s-a întâmplat".

Studiile arată că până la 70% din greci doresc să rămână în zona euro, dar tot atât de mulţi se opun austerităţii.

Thomas Maloutas, directorul Centrului Naţional de Cercetare Socială, a declarat publicaţiei SETimes că rezultatele sunt uimitoare.

"Era inimaginabil în urmă cu câteva luni ", a afirmat el, declarând că sistemul bipartit s-a prăbuşit. "Este categoric sfârşitul unei ere, dar dacă alunecăm într-o perioadă de incertitudine, mă tem că restaurarea vechiului regim nu poate fi foarte departe".

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.