Comunitatea internaţională insistă asupra demarcării graniţelor dintre entităţile BiH

05/05/2012

Comunitatea internaţională din Bosnia şi Herţegovina (BiH) cere autorităţilor locale să se ocupe de demarcarea graniţelor dintre entităţi pentru a uşura viaţa miilor de oameni care se află acolo.

De Anes Alic, din Saraievo pentru Southeast European Times – 05/05/12

Într-o suburbie din Saraievo, frontiera împarte clădirile în două. [Anes Alic/SETimes]

Linia de graniţă de 1200 km dintre entităţi, ce separă Federaţia BiH (FBiH) de Republica Srpska (RS), a fost trasată la conferinţa de pace de la Dayton, care a pus capăt războiului din perioada 1992-1995, dar aceasta nu a fost niciodată implementată oficial sau verificată de către autorităţile bosniace.

În timp ce politicienii locali nu au ajuns la un consens cu privire la această chestiune, viaţa miilor de oameni care locuiesc pe liniile de demarcare dintre entităţi este complicată din mai multe motive. Un agricultor poate avea casa într-o entitate şi hambarul în alta.

Unii constată că proprietăţile lor aparţin ambelor entităţi sau niciuneia, ceea ce face ca drepturile lor de proprietate să fie în cel mai bun caz ambigue, iar plata utilităţilor să fie complicată. Aceştia se confruntă cu taxe, legi şi reglementări contradictorii.

Cel mai notoriu exemplu de ambiguitate privind linia de demarcare este în Dobrinja, o suburbie a oraşului Saraievo, unde linia invizibilă trece prin clădiri şi separă unităţi. După război, o parte din Dobrinja a fost împărtăşită de ambele entităţi. Nu era ceva neobişnuit ca băile să fie în RS, iar camerele de zi în FBiH.

Această absurditate a fost corectată oarecum prin arbitraj internaţional în 2001, când aproximativ 800 dintre aceste apartamente au fost repartizate în mod oficial la FbiH, iar în jur de 300 la RS. Dar continuă să existe dificultăţi.

În urma arbitrajului, rezidentul Kenan Fejzic spune că deşi apartamentul său se află în mod clar în Federaţia BiH, clădirea se află de fapt şi acum pe linia de demarcare şi are două denumiri diferite.

"Unele facturi, cum ar fi cele de electricitate şi telefon le plătim în Federaţie, dar alimentarea cu apă se face din Republica Srpska, aşa că apa o plătim acolo", a declarat Fejzic publicaţiei SETimes. El a mai spus că imobilul în care locuieşte a fost o ţintă preferată pentru efracţii şi furturi, din cauza faptului că se află exact pe linia de demarcare. El spune că hoţii pot intra prin efracţie, după care pot trece imediat într-o altă jurisdicţie, fără ca poliţia să intervină.

Reglementarea liniei de demarcaţie dintre entităţi este o chestiune politică sensibilă. În primii ani de după război, o comisie parlamentară bosniacă a reglementat aproximativ 3% din această linie, dar între timp chestiunea a fost trecută pe plan secundar.

Liderii politici au fost incapabili să ajungă la un consens în ceea ce priveşte denumirea acestei "linii". În timp ce politicienii din FBiH ar prefera să o denumească "frontieră", oficialii din RS se referă în mod frecvent la aceasta ca fiind "graniţă", ceea ce are o nuanţă naţională mai puternică.

Oficialii din RS insistă asupra finalizării demarcării graniţei dintre entităţi, reamintind de obligaţia legală a ţării de a proceda astfel în conformitate cu acordul de pace de la Dayton. Cu toate acestea, partidele politice din FBiH nu dau nici un semn că ar fi fi interesate de această chestiune. Eldar Selmanovic, purtătorul de cuvânt al Partidului Acţiunea Democrată (SDA), a declarat publicaţiei SETimes că demarcarea liniei nu constituie o prioritate şi că nu reprezintă niciun fel de graniţă.

"Am mai spus înainte că vom lucra în comisia parlamentară însărcinată cu trasarea liniilor frontierei de stat a ţării, ceea ce este mai important pentru noi. Este foarte simplu să stabileşti frontierele entităţilor, dar se pare că unii oficiali din Republica Srpska încearcă să prezinte liniile dintre entităţi drept graniţele ţării", a spus Selmanovic.

Rajko Vasic, secretarul general al Alianţei Social Democraţilor Independenţi (SNSD), principalul partid din RS, neagă acest lucru. Acesta a declarat publicaţiei SETimes că stabilirea liniei de frontieră a entităţii este o chestiune de ordin practic, menită să uşureze viaţa rezidenţilor.

Acesta nu este totuşi singurul motiv. "Mai important este faptul că Republica Srpska are cu aproximativ 1% mai puţin teritoriu decât s-a planificat prin linia de demarcaţie iniţială, iar noi trebuie să remediem asta", a declarat Vasic pentru SETimes.

Încă o dată, acest impas urmează să fie soluţionat de comunitatea internaţională, care a cerut oficialilor din ambele entităţi să numească membrii comisiei şi să înceapă procesul. RS s-a oferit să delimiteze unilateral linia dintre entităţi, dar acordul de la Dayton stipulează clar că ambele entităţi trebuie să participe la acest proces.

Articole pe aceeaşi temă

Linia de demarcaţie dintre entităţi trece prin 42 de municipalităţi şi traversează aproximativ 520 km de proprietăţi private. Oficialii din ambele entităţi estimează că aproximativ 14 000 de persoane sunt afectate de lipsa demarcării.

Cu toate că hărţile vor trebui trasate din nou, specialiştii spun că problema s-ar putea rezolva în câteva zile.

Vedran Zubic, un profesor de geografie din Saraievo, a declarat publicaţiei SETimes că harta pe care s-au trasat liniile de demarcaţie dintre entităţi nu a fost opera unui cartograf profesionist. "Pe harta Bosniei trasată la Dayton, un milimetru de linie reprezintă în realitate 50 de metri lăţime. Această frontieră este prea lată chiar şi pentru graniţele ţării şi mai ales pentru zonele urbane", a spus Zubic.

Acesta şi alţii cred că hărţile ar trebui redesenate după ce politicienii ambelor entităţi vor ajunge la un consens. "Graniţele nu ar trebui să traverseze proprietăţi, case sau apartamente, ci să treacă printre ele. Tot ceea ce ei trebuie să facă de data aceasta este să folosească hărţi corespunzătoare sau poate un marker mai subţire," a spus Zubic said.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.