Analişti: Scrisorile lui bin Laden arată că al-Qaida este în pragul colapsului

04/05/2012

Liderul terorist ucis se înşela în ceea ce priveşte Primăvara Arabă, cred experţii.

De Alakbar Raufoglu pentru Southeast European Times -- 04/05/12

Planurile lui Osama bin Laden de a profita de revoltele din cadrul Primăverii Arabe ar fi eşuat, spun analiştii. [Reuters]

Documentele desecretizate confiscate din complexul lui Osama bin Laden din Abbottabad, unde acesta a fost ucis de forţele americane anul trecut, aruncă o nouă lumină asupra organizaţiei al-Qaeda şi asupra conducerii sale.

Grupul terorist era aparent copleşit de dezbateri dezbinatoare despre tactici şi strategie, întrucât liderii acestuia nu se puteau decide cum să continue acţiunile, potrivit unor scrisori ascunse şi altor documente făcute publice joi (3 mai). SUA au desecretizat 17 scrisori care au fost adunate în timpul raidului în care a fost ucis liderul terorist. Cele 175 de pagini au fost scrise în perioada 2006-2011 -- cea mai recentă cu o săptămână înaintea uciderii lui bin Laden .

"Atunci când citeşti scrisoarea lui bin Laden e ca şi cum ai păşi într-o buclă temporală, nu doar în urmă cu un an, ci cu milenii. Utilizarea istoriei distorsionate şi a naraţiunii pentru a justifica uciderea civililor nevinovaţi şi lansarea unui război sfânt nu fac parte din lumea modernă şi din tradiţia Islamului ca religie mondială", a declarat Joshua Walker, cercetător postdoctorand la Centrul Crown pentru Studii privind Orientul Mijlociu, publicaţiei SETimes.

Printre documente se află o scrisoare din aprilie 2011 de la bin Laden, care răspundea în legătură cu Primăvara Arabă, pe care acesta o considera un "eveniment formidabil" în istoria modernă a musulmanilor. El a menţionat nevoia de "incitare a oamenilor care nu s-au revoltat încă şi de a-i încuraja să se ridice împotriva conducătorilor şi metodelor".

Potrivit lui Walker, faptul că "Revoluţiile Arabe au explodat fără ajutorul al-Qaeda face ca bin Laden să fie din multe puncte de vedere irelevant ideologic şi ineficient pentru majoritatea vastă a lumii musulmane".

"Este întotdeauna mult mai uşor să distrugi lucruri decât să le construieşti, aşa cum am văzut în repetate rânduri. Nu există o altă cale de progres decât dezlănţuirea împotriva insultelor trecutului, care nu ajută în privinţa problemelor cu care se confruntă partea de lume vizată de al-Qaeda", a afirmat Walker.

Există un motiv pentru care organizaţia a avut succes doar în lumea a treia, a afirmat el. În "societăţile dezvoltate şi democratice, al-Qaeda şi bin Laden nu reprezintă agende pozitive sau victorioase pentru secolul al XXI-lea".

Pentru Hikmet Cetin, fost ministru turc de externe, documentele desecretizate dovedesc că liderul al-Qaeda era "pe deplin conştient de realităţile eşecurilor grupării şi suferea deoarece le vedea".

"Al-Qaeda a pierdut puterea şi încrederea pe care le avea în trecut, iar acum se adevereşte că şi bin Laden a remarcat acest lucru. Valorile pe care acesta le susţinea au pierdut treptat teren, întrucât oamenii din regiune au început să înţeleagă că al-Qaeda nu le va aduce libertate, democraţie şi locuri de muncă", a declarat Cetin publicaţiei SETimes. Atunci când protestatarii din lumea arabă au ieşit în stradă pentru a demonstra împotriva regimurilor vechi de decenii întregi, "aceasta a părut să îl inspire pe bin Laden să se gândească la a-i înşela din nou pe oameni", a afirmat el.

"Însă moartea lui bin Laden nu a distrus doar dorinţele sale, ci şi întreaga organizaţie", a adăugat el.

Serhat Erkmen, profesor asistent de relaţii internaţionale la Universitatea Ahi Evran, care efectuează un studiu asupra al-Qaeda din 1999, a declarat că una din principalele ţinte ale al-Qaeda a fost să răstoarne regimurile musulmane, care, potrivit lui, nu respectau "preceptele musulmane".

"Organizaţiei Al-Qaeda nu îi plăcea de exemplu de dictatorul egiptean doar din cauza relaţiei sale cu Occidentul. Aceasta nu putea intra nici în Irak, Siria sau Libia, din cauza dictaturilor puternice", a afirmat el. "În mod clar, se pare că bin Laden spera să tragă foloase pe de urma Primăverii Arabe.

"Dar el a ratat un aspect", a afirmat Erkmen. "Oamenii din ţările Primăverii Arabe au ieşit pe străzi nu pentru a lupta împotriva Occidentului sau a unor non-musulmani, ei încercau să schimbe regimurile pentru a institui democraţia. Al-Qaeda nu are capacitatea sau practica de a coopera cu grupurile anti-regim atunci când vine vorba despre a lupta pentru democraţie. Aceasta poate doar să spere în violenţă precum jihadul, prin implicarea de noi susţinători ai grupării, ceea ce nu a fost cazul în privinţa Primăverii Arabe".

Pentru Erkmen, frustrarea lui bin Laden faţă de asociaţii al-Qaeda era "evidentă", deoarece organizaţia nu a reuşit niciodată să devină un grup puternic, unificat.

"Grupul a suferit întotdeauna din cauza diferendelor mari dintre liderii săi încă de la sfârşitul anilor 1980, şi anume între Abdullah Azzam şi Ayman al-Zawahiri. Deşi bin Laden a fost simbolul al-Qaeda, el nu a putut obţine niciodată o supunere unificată", a declarat el. "De fapt, imediat după moartea lui bin Laden, grupul s-a confruntat cu prejudicii grave sub conducerea de şase luni a lui al-Zawahiri, care nu a fost cu adevărat acceptat de toţi membrii şi partenerii organizaţiei".

Analistul crede că uciderea lui bin Laden şi ulterior a lui al-Zawahiri a împins al-Qaeda în pragul colapsului.

"Terorismul împotriva Occidentului va continua probabil, dar organizaţia care a a întreprins atacurile teroriste din 11 septembrie ar putea dispărea în curând", a afirmat el.

Articole pe aceeaşi temă

Sinan Ulgen, preşedintele Centrului pentru Economie şi Studii de Politică Externă din Istanbul, menţionează actuala imagine a al-Qaeda din ţările arabe, unde organizaţia se confruntă, se pare, cu o scădere a sprijinului. Un sondaj făcut public luni (30 aprilie) de Proiectul Atitudini Globale al Centrului de Cercetare Pew sugera că 73% din cei interogaţi în Turcia au opinii negative cu privire la grupul terorist şi doar 6% au opinii favorabile despre acesta.

În tot Orientul Mijlociu, sprijinul pentru grupul terorist este în declin în comparaţie cu sondajele anterioare: 98% din musulmani în Liban, 77% în Iordania şi 71% în Egipt au o opinie negativă cu privire la al-Qaeda.

"Motivul general al unei asemenea scăderi a sprijinului pentru al-Qaeda este sentimentul de putere introdus de revoltele arabe. Sprijinul pentru entităţile extremiste precum al-Qaeda a fost un produs secundar al sistemelor de guvernare osificate, care lăsau puţină speranţă într-o schimbare de sistem", a declarat Ulgen publicaţiei SETimes.

"Acum climatul politic s-a schimbat, prin demararea unei tranziţii politice în multe ţări arabe", a afirmat el.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.