În alegerile din Grecia predomină o stare de teamă

03/05/2012

Liderii politici se agaţă de scenariile lor pe fondul furiei împotriva măsurilor de austeritate, stării de nesiguranţă şi ascensiunii grupărilor de dreapta.

De Andy Dabilis, din Atena pentru Southeast European Times -- 03/05/12

Membrii partidului de extremă dreapta Răsărit Auriu poartă drapele cu însemnele partidului în timpul unui miting electoral din Atena. [Reuters]

În toiul crizei economice şi a prezenţei grupărilor extremiste care fac apel la o populaţie dezamăgită, grecii vor merge la urne duminică (6 mai), în cele mai critice alegeri de la căderea juntei militare din 1974.

Temându-se de revolta împotriva măsurilor de austeritate cerute de liderii internaţionali în schimbul celor două pachete de salvare ce totalizează 239 de miliarde de euro, majoritatea politicienilor greci s-au rezumat să ţină discursuri în faţa susţinătorilor propriilor partide, fără a se aventura în stradă.

Ei se tem să nu fie batjocoriţi sau agresaţi, aşa cum au păţit unii politicieni, care au fost ţinta unor atacuri verbale, aruncări cu ouă, iaurt sau alte obiecte. Grupările politice care se opun reducerilor salariale, majorării taxelor şi tăierii pensiilor cerute de troica UE-FMI-BCE, ca o condiţie pentru acordarea pachetelor de salvare, au reacţionat.

"Acestea sunt cele mai nesigure alegeri din anii 1950", a declarat analistul politic George Sefertzis pentru AFP. "Va fi cea mai lungă noapte electorală şi nu sunt deloc sigur cine va ieşi învingător".

Văzând că popularitatea partidului său este în creştere, liderul partidului conservator Noua Democraţie, Antonis Samaras, a declarat că va ieşi săptămâna acesta să se întâlnească pentru prima dată cu publicul, iar rivalul său socialist de la PASOK, fostul ministru de finanţe Evangelos Venizelos, a spus că şi el doreşte o întâlnire cu publicul.

Venizelos intenţionează să organizeze vineri o acţiune riscantă: un miting de stradă în piaţa Syntagma din faţa parlamentului. Dacă aceasta nu se va umple cu susţinători PASOK, piaţa ar putea deveni scena unei explozii de furie.

"Eu aş încerca să evit un discurs în aer liber, deoarece oamenii sunt furioşi şi nu ştii la ce să te aştepţi", a declarat Antonis Klapsis, directorul departamentului cercetare al Institutului pentru Democraţie Konstantinos Karamanlis din Atena. "Nu ai nevoie ca oamenii să arunce cu ouă şi sunt suficienţi câţiva pentru a creea haos. Parlamentul este ca un magnet pentru oamenii care vor să facă declaraţii împotriva PASOK, a lui Venizelos, a măsurilor de austeritate şi a troicii".

Grecia a fost guvernată în ultimele şase luni de o coaliţie şubredă care, după dezertarea partidului de extremă dreapta LAOS, se compune din cele două vechi partide de guvernământ. Partidul Noua Democraţie conduce în sondaje cu aproximativ 20%, în timp ce PASOK este susţinut de aproximativ 14% din electorat. În alegerile din 2009, cele două partide principale au strâns 80% din voturi.

Aceasta înseamnă că ele ar putea fi obligate să formeze o nouă coaliţie, împreună sau cu o altă grupare. În caz contrar, grecii s-au putea confrunta cu noi alegeri anticipate.

Sondajele de opinie sugerează că în parlament ar putea ajunge zece partide.

Kostas Ifantis, profesor asociat de relaţii internaţionale la facultatea de ştiinţe politice din cadrul Universităţii din Atena, a declarat că partidele tradiţionale şi partidele mai mici apărute au ratat o ocazie prin faptul că nu şi-au făcut campanie: sondajele arată că aproximativ 40% din susţinătorii PASOK se îndreaptă către alte partide, inclusiv către cele care se opun pachetelor de salvare.

Partidul neonazist Răsărit Auriu, care vrea ca toţi imigranţii să fie alungaţi din Grecia, a apărut în mijlocul unui vid politic şi ar putea câştiga aproape zece fotolii în noul parlament.

Klapsis a spus că în timp ce politicienii au evitat să iasă la rampă, Răsărit Auriu se duce în locurile unde se adună grecii.

"Ei câştigă susţinerea unor oameni care nu i-ar fi acceptat în alte alegeri, oameni care spun că 'ei sunt singurii cărora le pasă de noi'", a declarat acesta publicaţiei SETimes.

Indiferent care partid va câştiga, acesta se va confrunta cu perspectiva descurajantă de a încerca să guverneze o ţară profund divizată şi va avea foarte puţine resurse pentru a face faţă crizei persistente. Troica a declarat că Grecia trebuie să obţină venituri de 12 miliarde de euro sau să facă şi mai multe reduceri.

Samaras a declarat că dacă va câştiga, va încerca să renegocieze condiţiile, dar troica a avertizat că orice încercare de tergiversare a reformelor va duce la sistarea ajutorului financiar. Venizelos a promis că nu va mai taxa grecii, dar că se va conforma condiţiilor impuse de troică, ceea ce ar putea însemna şi mai multe taxe. Ambii au promis noi locuri de muncă şi creştere economică.

Articole pe aceeaşi temă

Alegerile vor fi urmărite atent în Europa, pe fondul temerilor că un impas ar putea forţa ieşirea Greciei din zona euro şi ar periclita uniunea economică.

Confuzia şi teama îi afectează de asemenea pe alegători.

Maria Efthymiou, un funcţionar public din Atena care se apropie de pensie, a declarat că se simte amăgită şi cu sentimente mixte, că este supărată din cauza reducerilor salariale şi a pensiei care va fi mai mică, dar nu doreşte ca ţara ei să se prăbuşească.

"Sunt de acord cu ei, dar sunt reticentă cu privire la revenirea la drahmă", a declarat ea publicaţiei SETimes. "Toate lucrurile pentru care am muncit în toţi aceşti ani se duc pe apa sâmbetei. Sunt prinsă într-o dilemă".

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.