Alegerile din Serbia sunt marcate de incertitudine

03/05/2012

Cele două partide principale sunt pe primele locuri în sondaje, dar se preconizează că va fi necesar un guvern de coaliţie.

De Bojana Milovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 03/05/12

Candidatul prezidenţial Boris Tadic participă la un miting preelectoral la Belgrad. [Reuters]

Serbia este în febră electorală, iar alegătorii se pregătesc să meargă la vot duminică (6 mai). Atmosfera de entuziasm este însă îmbinată cu cea de incertitudine.

Singurul lucru de care toată lumea este sigură este că cea mai mare bătălie se va da între coaliţia reunită în jurul Partidului Progresist Sârb şi coaliţia condusă de Partidul Democrat (DS).

Potrivit estimărilor, progresiştii şi democraţii vor câştiga împreună între 50 şi 60% din voturi. Se pare că diferenţa dintre cele două partide va fi de doar câteva puncte procentuale, iar ultimele sondaje acordă Partidului Progresist un uşor avantaj.

Analiştii şi agenţiile de sondare a opiniei publice declară că un al doilea tur de scrutin prezidenţial va avea cel mai probabil loc între liderul progresist Tomislav Nikolic şi fostul preşedinte sârb şi lider al DS, Boris Tadic.

Coaliţia reunită în jurul Partidului Socialist din Serbia -- formaţiunea reformată condusă anterior de Slobodan Milosevic -- are de asemenea o şansă de luptă, potrivit sondajelor. Partidul, condus în prezent de ministrul de interne Ivica Dacic, va câştiga probabil aproximativ 12% din voturi şi va fi principalul protagonist în formarea noului guvern.

Dacic va fi cel care va decide dacă va continua cooperarea cu actualul membru al coaliţiei de guvernământ DS sau va forma o nouă coaliţie cu progresiştii. Datorită acestei poziţii, Dacic este menţionat tot mai mult drept candidat la postul de premier.

"Nimeni nu este suficient de curajos pentru a oferi previziuni mai precise ale rezultatului final al acestor alegeri, incertitudinea este mai mare decât oricând. Progresiştii şi Democraţii se detaşează clar -- şi există indicii că aceste partide ar putea diviza jumătate din electorat", a declarat Marko Blagojevic, directorul executiv al Centrului pentru Alegeri Libere şi Democraţie, publicaţiei SETimes.

Blagojevic declară că nimeni nu poate spune care din cele 18 de liste electorale vor trece pragul de 5% pentru a intra în parlament. Singura certitudine este că, pe lângă progresişti şi democraţi, socialiştii lui Dacic vor ocupa şi ei locuri.

"Partidul Radical Sârb şi Partidul Democrat din Serbia au o şansă mare să intre în parlament, la fel şi Regiunile Unite din Serbia. Sondajele au arătat de asemenea o creştere a popularităţii noului partid politic Dveri, dar nimeni nu poate spune cu certitudine dacă acesta va trece pragul electoral".

Blagojevic a declarat că oricine ajunge la conducerea viitorului guvern, continuarea integrării europene este certă.

"Integrarea europeană este un fapt dat şi rămâne de văzut dacă vom înainta într-un ritm mai rapid sau mai lent", a declarat Blagojevic.

Zece candidaţi vor participa la alegerile prezidenţiale, inclusiv Dacic.

Deşi sondajele de opinie arată că un număr mare de cetăţeni sunt indecişi, aproximativ 60% din aceştia se vor duce totuşi să voteze.

Pensionara Stanka Bilic, de 72 de ani, este unul din alegătorii dezamăgiţi de toţi politicienii, atât de cei de la putere, cât şi de cei din opoziţie.

"Nu am pentru cine să votez. Cu toţii ne-au dezamăgit şi nimeni nu lucrează pentru popor, doar pentru ei înşişi. Cu toate acestea voi merge la vot şi, întrucât este în joc viitorul ţării, o voi întreba pe nepoata mea de 21 de ani pentru cine să votez, să fie decizia ei", a declarat ea pentru SETimes.

Articole pe aceeaşi temă

Miroslav Prokopijevic, profesor de economie din Belgrad şi consilier la Institutul pentru Studii Europene, a declarat publicaţiei SETimes că nu va vota.

"Nu există niciun partid care să dorească în mod serios să introducă statul de drept şi o economie de piaţă, astfel că nu am pentru cine să votez. Oricine vine la putere se va confrunta cu o situaţie economică şi mai dificilă şi cu disponibilizări şi mai mari", a declarat Prokopijevic publicaţiei SETimes.

El a menţionat că situaţia economică nu este mai bună nici în UE, motiv pentru care discuţia electorală referitoare la continuarea integrării europene nu este o garanţie pentru un standard mai bun de trai.

"După aceste alegeri va rămâne doar o grămadă de promisiuni goale, neîndeplinite, ale candidaţilor partidelor", a afirmat Prokopijevic.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.