Agricultura muntenegreană este în declin

02/05/2012

Criza economică a agravat starea deja îngrijorătoare a agriculturii muntenegrene.

De Katica Djurovic, din Podgorica pentru Southeast European Times -- 02/05/12

Aproximativ 30% din terenurile arabile din Muntenegru rămân necultivate în fiecare an. [Katica Djurovic/SETimes]

Fermierii reprezintă în prezent doar circa 3-4% din populaţia activă a Europei. În Balcani, transformarea terenurilor arabile colective sau deţinute de stat în mici terenuri private sau fragmentate, schimbările climatice şi criza financiară au avut un impact uriaş asupra producţiei agricole şi a numărului de agricultori.

În Muntenegru, familiile care s-au ocupat cu agricultura de generaţii întregi părăsesc câmpurile pentru alte tipuri de venit.

Cveto Sisevic, un bărbat în vârstă de 55 de ani din satul Bistrice din valea Zeta, lângă Podgorica, îşi petrece prima primăvară departe de câmp. Familia Sisevic s-a ocupat zeci de ani cu agricultura.

În anii 1960 şi 1970, ei au călătorit prin toată fosta Iugoslavie, vânzând roşii şi ardei. Chiar şi în anii 1990, Siscevic şi familia sa trăiau bine, datorită legumelor pe care le vindeau în pieţele din Muntenegru.

Dar în ultimii ani, agricultura din Muntenegru a cunoscut un declin profund: în producţie, profit şi vânzări. Familia Sisevic a avut mai multe pierderi decât profit. Anul trecut, ei nu au reuşit să acopere costurile de bază pentru seminţe, îngrăşăminte şi apă, astfel încât s-au decis să renunţe la agricultură.

"A trebuit să aruncăm sute de kilograme de legume deoarece nu am putut să le vindem. Anul acesta, am plantat legume numai pentru consum propriu", a declarat Sisevic publicaţiei SETimes. Cea mai mare parte din cele cinci hectare de teren ale sale sunt acum goale.

Povestea sa nu este un deloc un caz izolat. Mulţi fermieri din Muntenegru au renunţat la agricultură, optând pentru locuri de muncă în care nu pierd atât timp şi bani.

Potrivit datelor din 2011, terenurile arabile din Muntenegru acoperă aproximativ 40% din suprafaţa agricolă a ţării. Din aceasta, peste 30% din terenurile arabile rămân necultivate în fiecare an. Ca rezultat, Muntenegru a importat în 2011 produse alimentare în valoare de peste 400 mn de euro şi a exportat produse în valoare de doar 40 mn de euro.

O tendinţă similară este vizibilă în toată regiunea. Până în 1989, România era unul din cei mai importanţi exportatori de produse agricole. Ţara, cunoscută pe vremuri drept "grânarul Balcanilor", are o suprafaţă agricolă de 14,7 milioane de hectare, din care 9,3 milioane de hectare sunt arabile. Dar 1,3 milioane de hectare de teren arabil nu sunt utilizate, potrivit datelor oficiale.

Sead Jelec de la Societatea pentru Agricultură a Bosniei şi Herţegovinei (BiH) a declarat că în BiH există tot mai puţin teren arabil. "Utilizarea terenului agricol este de aproximativ 50%. Autorităţile nu au făcut nimic pentru a spori utilizarea terenurilor arabile şi nu au niciun plan cu privire la modul de utilizare a resurselor terestre", a declarat Jelec anterior publicaţiei Nezavisne novine din BiH.

Terenurile agricole din BiH sunt în declin constant de şapte ani. În 2005, au existat 719 000 de hectare de teren cultivat; în 2009, această cifră a scăzut la 692 000 de hectare.

Cu peste 4 milioane de hectare de teren arabil (55% din terenul total), Serbia este considerată o ţară cu un potenţial uriaş pentru agricultură, dar este pe penultimul loc în Europa la exportul de produse agricole.

Înapoi în Muntenegru, Zoran Jovovic, profesor la Universitatea de Biotehnologie din Podgorica, declară că există câţiva factori pentru nivelul atât de scăzut de cultivare.

"Pincipala caracteristică a agriculturii şi cultivării terenurilor în Muntenegru şi în regiune este fragmentarea terenului, care restrânge în mod semnificativ acest teren pentru producţie şi profit", a declarat Jovovic publicaţiei SETimes.

Printre motive se numără de asemenea echipamentul tehnic prost, care provoacă o productivitate scăzută, piaţa nereglementată a produselor agricole şi schimbările climatice, a afirmat Jovovic.

În 2006 şi 2007, o secetă a distrus culturile. În 2010 au fost inundaţii masive, iar anul acesta, căderi fără precedent de zăpadă şi ger aspru.

Pe lângă pierderea culturilor, agricultorii au înregistrat distrugeri ale instalaţiilor şi infrastructurii lor, dar nu toate pagubele au fost reparate sau despăgubite.

"Criza economică nu a făcut decât să înrăutăţească situaţia. Mulţi agricultori au împrumuturi bancare şi niciun profit pentru a restitui datoriile. Cu adevărat îngrijorătoare este lipsa de voinţă, dorinţă şi motivare a agricultorilor de a continua producţia de alimente", a afirmat Jovovic.

Ranko Sisevic, o rudă a lui Cveto, este unul din puţinii agricultori rămaşi în sat. Şi el a avut pierderi la sfârşitul anului trecut, dar doreşte să acorde agricultorii încă o şansă. "Strămoşii noştri au semănat aceste câmpuri. Nu le pot vedea goale şi pline de bălării", a declarat Sisevic pentru SETimes.

Potrivit lui Sisevic, ministerul agriculturii ar trebui să îi ajute financiar pe agricultori. Cu toate acestea, în majoritatea ţărilor din regiune, bugetul agriculturii este scăzut. Potrivit datelor Camerei de Comerţ din Muntenegru, bugetul agriculturii pentru 2012 este de 21 mn euro.

În BiH, bugetul agriculturii pentru anul trecut a fost de 39 mn euro, în loc de cei 57 mn euro planificaţi. În Serbia, alocaţia pentru agricultură pe 2012 s-a ridicat la 2,5% din bugetul total.

Articole pe aceeaşi temă

Una din oportunităţile pentru agricultori sunt fondurile europene IPA, dar agricultorii încă au rezerve faţă de această idee.

"Am început cu proiectul MIDAS, destinat instruirii agricultorii pentru a solicita fonduri IPA. Până acum am avut 780 de cereri -- 300 au fost aprobate. Valoarea acestor cereri este de aproximativ 20 mn euro. Cu aceşti bani, agricultorii pot îmbunătăţi echipamentul şi pot investi în terenul lor", a declarat ministrul muntenegrean al agriculturii, Tarzan Milosevic, publicaţiei SETimes.

"Avem pământ de cultivat, avem oameni care au făcut asta toată viaţa lor şi acum avem oportunitatea de a primi banii. Este de datoria noastră să explorăm posibilităţile din agricultură", a declarat Milosevic.

Pentru mulţi agricultori din Valea Zeta, însă, este deja prea târziu. Terenurile cultivabile pe vremuri fertile au fost transformate în zone rezidenţiale, unde răsar case, nu legume.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.