Lipsa susţinerii politice a fost fatală pentru guvernul român

30/04/2012

Fără o susţinere reală din partea partidelor din fosta coaliţie de guvernământ, cabinetul lui Mihai Răzvan Ungureanu a fost o pradă uşoară pentru opoziţie.

De Paul Ciocoiu, din Bucureşti pentru Southeast European Times -- 30/04/12

Mihai Răzvan Ungureanu, în centru, nu a fost o alegere politică atunci când el a fost desemnat prim-ministru cu două luni în urmă, iar lipsa sprijinului a dus la răsturnarea guvernului său vineri (27 aprilie), spun analiştii. [Reuters]

Valul de dezertări din partid şi divergenţele dintre fostul guvern demis şi fostul partid major de guvernământ au dus la înfrângerea guvernului fostului premier român Mihai Răzvan Ungureanu, după doar luni de la preluarea puterii, potrivit unui analist.

Guvernul lui Ungureanu a fost destituit vineri (27 aprilie) prin votul de neîncredere al parlamentului. Preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Victor Ponta, şeful Partidului Social Democrat (PSD), cel mai mare partid de opoziţie din ţară, pentru a forma un nou guvern.

"Fostul guvern nu a fost unul politic, prin urmare acesta nu a avut o susţinere reală", a declarat Alexandru Cumpănaşu, directorul Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, publicaţiei SETimes. "Astfel acesta a intrat curând în conflict cu partidele care l-au susținut. Un guvern poate rezista atâta timp cât este format din miniştri desemnaţi pe criterii politice, nu din tehnocraţi".

Ungureanu a fost directorul Serviciului de Informaţii Externe (SIE) în perioada 2007-2012 înainte de a fi numit prim-ministru în februarie, când premierul Emil Boc şi-a depus demisia pe fondul tensiunilor politice şi sociale care au dus la revolte şi demonstraţii împotriva măsurilor de austeritate timp de mai multe săptămâni în zeci de oraşe.

Ungureanu era un politician independent, neafiliat fostului partid de guvernământ, Partidul Democrat Liberal (PDL). Numirea sa a fost considerată o măsură de a lustrui imaginea publică distrusă a fostului partid de guvernământ.

"Guvernul său nu s-a bucurat de un sprijin parlamentar mare și nu a avut miniștri dornici să răspundă comenzilor partidului. Acest lucru s-a putut vedea clar în faptul că moțiunea de cenzură a fost sprijinită de unii parlamentari democrat-liberali", a afirmat Cumpănașu.

"Colac peste pupăză, guvernul lui Ungureanu nu a găsit o cale de comunicare între resurse, adică guvern, și filialele de partid care se așteptau la un acces facil la aceste resurse".

Alți analiști cred că popularitatea extrem de scăzută a guvernului anterior, pe care Ungureanu a fost chemat să o restabilească, a dus la căderea cabinetului său.

"Ceea ce s-a întâmplat vinerea trecută a fost de fapt un vot de protest al opoziției împotriva lui Emil Boc și a președintelui Traian Băsescu", a declarat Septimius Pirvu, vicepreședintele Asociației Pro-Democrația, publicației SETimes. "De aici intensitatea maximă a votului și spectacolul pus în scenă de opoziție în timpul sesiunii de votare".

Nu mai puțin de zece moțiuni de cenzură au fost înaintate împotriva guvernului lui Boc, însă niciuna nu a avut câștig de cauză.

Însă căderea lui Ungureanu a fost grăbită de un val de dezertări din PDL care s-au intensificat după numirea acestuia la conducerea guvernului. Vineri, 17 deputați și șapte senatori părăsiseră PDL, alăturându-se coaliției de opoziție Uniunea Social-Liberală (USL), căreia i s-a încredințat acum formarea noului executiv.

"Pe fondul scăderii dramatice a popularității democrat-liberalilor, unii dintre parlamentarii partidului au început să se teamă pentru locurile lor în parlament. Decizia lor de a dezerta a fost bazată de fapt pe o dorință de autoconservare politică", a declarat Cumpănașu.

Articole pe aceeaşi temă

Tocmai lupta pentru resurse financiare și contracte de stat ar putea duce la destrămarea USL, a avertizat el. "Nu există guvern de coaliție în România post-comunistă care nu a ajuns la o stare de conflict din această cauză".

Pentru public, motivele din spatele căderii guvernului Ungureanu sunt clare.

"Avem o istorie lungă de trădare politică. Este exact ceea ce s-a întâmplat aici. El a fost abandonat de cei care s-au temut că locurile lor nu mai sunt sigure cu fostul partid de guvernământ și au negociat încă un mandat cu opoziția", a declarat Daniel Pădurete, un economist din București, publicației SETimes.

"Febra alegerilor copleșește partidele. Și acesta este doar primul efect. Apoi vine populismul cu toate promisiunile sale deșarte. Poate că este spre binele lui Ungureanu să fie dat jos de pe scenă tocmai în momentul în care politica își arată manevrele cele mai murdare", a adăugat el.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.