Statutul minorităţilor din Turcia se îmbunătăţeşte treptat

27/04/2012

Laki Vingas spune că s-a produs o schimbare de atitudine a autorităţilor, acestea urmărind stabilirea unui dialog cu grupurile minoritare.

De Menekse Tokyay, din Istanbul pentru Southeast European Times -- 27/04/12

Laki Vingas este primul membru non-musulman al Direcţiei Generale a Fundaţiilor. [Menekse Tokyay/SETimes]

Laki Vingas, un cetăţean turc de origine greacă, este primul membru non-musulman al Direcţiei Generale a Fundaţiilor – o instituţie aflată în subordinea cabinetului primului ministru – unde acesta reprezintă 165 de fundaţii ale minorităţilor. Într-un interviu acordat în exclusivitate publicaţiei SETimes, acesta face o evaluare a relaţiilor dintre stat şi comunităţile non-musulmane din Turcia. El susţine că îndreptarea dialogului într-o direcţie pozitivă este "un proces natural".

Vingas spune că, în trecut, oamenii aveau dificultăţi în a-şi exprima cererile într-un mod democratic, dar acum atât guvernul, cât şi societatea au o mai mare deschidere faţă de dialog.

"Dacă principala noastră strategie se bazează pe un viitor mai luminos şi egal pentru toţi cetăţenii din Turcia, va trebui să trecem prin unele procese ce nu pot fi prevăzute dinainte. Pe parcursul acestui proces de democratizare ar trebui să ne respectăm însă reciproc; trebuie să ne comportăm într-o manieră preventivă şi să ne revendicăm drepturile în cadrul unei platforme civile", a spus el.

Cu toate acestea, Vingas mai subliniază că "noi, comunităţile minoritare din Turcia, trebuie să stabilim o democraţie internă, la care să participăm cu toţii", pentru ca reformele democratice să aibă sens.

Frango Karaoglan, o binecunoscută traducătoare ce aparţine comunităţii greceşti din Istanbul, este de aceeaşi părere cu Vingas. "Dacă democraţia se compune dintr-o serie de principii, ar trebui să adaptăm normele democratice respective şi la noi, într-un mod eficient", a declarat aceasta publicaţiei SETimes, adăugând că nu există reţetă magică pentru aceasta.

"Alegerea consiliului de administraţie al fiecărei fundaţii trebuie să se desfăşoare în baza unui regulament intern, luând în considerare participarea tuturor votanţilor. Toate procesele privind alegerile interne trebuie să se desfăşoare într-un mod transparent, responsabil şi justificabil. Nicio iniţiativă sau decizie luată în cadrul comunităţii minoritare nu trebuie să lase loc la întrebări precum 'cine va fi avantajat de acest lucru?', 'al cui profit personal va fi afectat de aceasta?'"

Situaţia minorităţilor din Turcia s-a îmbunătăţit în ultimii ani prin adoptarea unor amendamente legislative. Un moment de referinţă este decretul lege aprobat de parlament anul trecut în august, care a deschis calea înfiinţării fundaţiilor pentru minorităţi. În cadrul acestora, persoanele cărora li s-au expropriat proprietăţile pot depune cereri oficiale pentru restituirea proprietăţilor sau pentru acordarea de compensaţii.

"Această lege a deschis de asemenea calea schimbării atitudinii noastre [ca grupuri minoritare]. Noi eram obişnuiţi să adoptăm o structură identitară extrem de negativă şi fără de speranţă în privinţa acestei chestiuni. Acum trebuie să demolăm această construcţie identitară şi să motivăm minorităţile să gândească pozitiv", a spus Vingas.

În Turcia există aproximativ 65 000 de creştini ortodocşi armeni, 20 000 de evrei, 3 500 de creştini ortodocşi greci şi 20 000 de asirieni. Fiecare comunitate deţine propriile fundaţii, iar proprietăţile acestora au fost confiscate în trecut, printre care spitale, şcoli, lăcaşe de cult şi cimitire.

"Trebuie luate unele măsuri pentru repararea nedreptăţilor comise în trecut", a spus Vingas, adăugând că acestea vor aduce pacea în sufletele tuturor cetăţenilor turci.

Vingas consideră că este de datoria sa să acţioneze ca o punte de legătură între autorităţile statutului şi fundaţiile non-musulmane, precum şi să consolideze relaţiile dintre comunităţile non-musulmane.

De la sfârşitul anului trecut, Comisia parlamentară de Reconciliere Constituţională a inclus punctele de vedere ale grupărilor minorităţilor în procesul de pregătire a noii constituţii civile. Vingas spune că numitorul comun al grupărilor minorităţilor este cererea de cetăţenie egală, revizuirea manualelor şcolare pentru eliminarea elementelor rasiste, adoptarea unor măsuri preventive împotriva discursurilor care îndeamnă la ură şi consolidarea libertăţii religioase.

"Am două aşteptări majore de la noua constituţie: în primul rând, doresc să fim acceptaţi şi trataţi ca cetăţeni egali în termeni reali şi, apoi, doresc să îmi revendic viitorul în patria mea", a afirmat Vingas.

El declară că a existat o schimbare considerabilă în comportamentul autorităţilor de la Ankara, care încearcă acum să înţeleagă minorităţile. Oficiali guvernamentali de rang înalt se pot reuni cu uşurinţă cu reprezentanţi ai comunităţii non-musulmane la întâlniri, unde "există înţelegere şi voinţă deschise dialogului".

"Am asistat la o atmosferă mai deschisă în care oficialii de la Ankara încearcă să înţeleagă grupurile minoritare şi psihologia lor", a afirmat el.

Articole pe aceeaşi temă

Rıza Turmen, vicepreşedintele CHP şi membru al Comisiei pentru Reconciliere Constituţională, este de acord. "Atât CHP, cât şi Comisia pentru Reconciliere Constituţională optează pentru o poziţie care îmbrăţişează toate minorităţile, indiferent de religia lor. Ca partid deschis larg pluralismului, noi acordăm atenţie calificărilor oamenilor, nu etniei lor", a declarat fostul judecător al Curţii Europene pentru Drepturile Omului publicaţiei SETimes.

Turmen a subliniat faptul că comisia a audiat toate comunităţile religioase din Turcia înainte de a începe procesul de elaborare. "Această constituţie va simboliza schimbarea percepţiei cu privire la minorităţi şi [reprezintă] un bun pas înainte în înţelegerea problemelor lor prin faptul că le oferă garanţii specifice", a adăugat el.

În privinţa seminarului grec ortodox de pe insula Heybeliada (Halki), închis în 1971, Vingas s-a declarat optimist că acesta va fi deschis în curând, deşi nu a sugerat o dată anumită. Închiderea seminarului continuă să fie un obstacol în calea libertăţii religioase şi instruirii clerului ortodox din Turcia.

Pentru Vingas, candidatura Turciei la UE şi procesul de armonizare sunt o ancoră eficientă pentru îmbunătăţirea vieţii comunităţilor non-musulmane din Turcia. "UE este o sursă de încredere pentru procesul de transparenţă din Turcia nu doar pentru grupurile minorităţilor, ci şi pentru publicul larg", a declarat el.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.