Fervoarea împotriva austerităţii şi a imigranţilor influenţează alegerile din Grecia

26/04/2012

Furia alegătorilor propulsează campaniile celor consideraţi drept extremişti înaintea alegerilor de luna viitoare.

De Andy Dabilis, din Atena pentru Southeast European Times -- 26/04/12

Un membru al partidului de extremă dreapta Răsărit Auriu poartă drapelul grecesc în timpul unui miting electoral din Atena. [Reuters]

După doi ani de proteste, greve şi revolte împotriva măsurilor de austeritate care le-au redus salariile şi pensiile, au majorat taxele şi vor trimite 150 000 de bugetari în şomaj, grecii vor merge la urne în 6 mai pentru a alege un nou preşedinte şi un nou parlament.

Alimentate de furia împotriva măsurilor de austeritate şi de politicienii care susţin platforme anti-imigranţi, alegerile au loc într-o atmosferă extrem de tensionată. Principalele două partide, partidul socialist PASOK şi partidul conservator Noua Democraţie, îşi împart puterea într-un guvern hibrid şubred, condus de fostul vicepreşedinte al BCE, Lucas Papademos. Dar coaliţia de guvernământ s-a trezit că este susţinută de doar 40% din electorat, mai puţin de jumătate decât a obţinut în alegerile din 2009, din cauza faptului că susţine măsurile de austeritate.

Grecia supravieţuieşte în urma celor două planuri de salvare de 139 de miliarde de euro din seria de împrumuturi acordate de troica UE-FMI-BCE, care a avertizat că îşi va retrage sprijinul financiar dacă noul guvern va încerca să amâne reformele.

Gruparea neonazistă Răsărit Auriu a crescut în sondaje şi este pe cale să câştige locuri în parlament ca urmare a apariţiilor sale publice prin care îi îndeamnă pe greci să elibereze ţara de cei 400 000 de imigranţi ilegali pe care îi acuză de criminalitate, prostituţie şi alte infracţiuni.

Majoritatea politicienilor tradiţionalişti nu se arată în lumina reflectoarelor, lăsându-i pe lideri să se adreseze susţinătorilor. Dar noul lider al PASOK, Evangelos Venizelos – fostul ministru de finanţe care a dublat impozitele pe venit şi proprietăţi şi a taxat săracii – a declarat că va organiza în 4 mai un miting în piaţa Syntagma din Atena, locul protestelor, grevelor şi revoltelor din ultimii doi ani.

În condiţiile în care sondajele arată că nici partidul Noua Democraţie şi nici PASOK nu vor obţine suficiente voturi pentru a câştiga în primul tur de scrutin, acestea se confruntă cu formarea unei coaliţii de partide cu ideologii diferite sau cu perspectiva reluării alegerilor până la formarea unui nou guvern. Alegerile din Grecia ar putea fi cele mai critice de la căderea juntei militare de dreapta din 1974 şi de la restaurarea democraţiei.

"Nu putem fi optimişti că alegerile vor crea un guvern puternic şi nici de faptul că guvernele de coaliţie, ce par pe moment viabile, vor fi puternice, eficace şi eficiente", a declarat Takis Pappas, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Macedoniei din Salonic, Grecia, publicaţiei SETimes.

Furia faţă de măsurile de austeritate i-a împins pe greci către partidele care sunt împotriva pachetelor de salvare şi către extremişti precum Răsărit Auriu, formaţiune al cărei lider, Nikolaos Michaloliakos, a câştigat un loc în Consiliul Municipal al Atenei în 2010. Partidul umple un vid politic prin apariţii publice în locuri unde se reunesc grecii.

Partidele mai mici vor beneficia de o decizie a curţii supreme a ţării, întrucât vor primi timpi de televiziune proporţionali, anulând un standard care le acorda doar grupurilor aflate deja în parlament cea mai mare parte din timpul de antenă, cu o pondere mare alocată PASOK şi Noii Democraţii. Partidele de guvernământ au fost de asemenea criticate pentru faptul că şi-au alocat prin vot 30,2 mn euro din banii contribuabililor pentru campanie într-un moment în care mulţi greci suferă.

"Publicul ştie cine sunt oamenii vinovaţi: cele două partide majore care au condus ţara în ultimii 35 până la 40 de ani. Şi acesta este motivul pentru care procentajele lor sunt atât de mici", a declarat Marios Evriviades, profesor asistent de relaţii internaţionale la Universitatea Panteion din Atena, publicaţiei SETimes.

"Grupurile dizidente nu au nicio ideologie care să le unească în afara faptului că sunt împotriva pachetelor de salvare, asta este tot ce îi uneşte". El a adăugat că "se întrevede sfârşitul sistemului bipartit".

Dar curentul de bază este zelul împotriva imigranţilor, iar popularitatea tot mai mare a formaţiunii Răsărit Auriu a împins alte partide să adopte o poziţie dură împotriva imigranţilor ilegali care folosesc Grecia ca punct de intrare pentru a solicita azil sau pentru a intra în alte ţări UE. Un sondaj al Kapa Research a relevat că 61,7% din greci aprobă platformele împotriva imigranţilor.

În ceea ce criticii spun că este un şiretlic electoral, ministrul protecţiei cetăţenilor Michalis Chrysochoidis, un socialist, înfiinţează 30 de centre de detenţie în toată ţara pentru a găzdui 30 000 de imigranţi.

"Oricine nu are dreptul la protecţie internaţională şi pur şi simplu este în ilegalitate va fi repatriat conform procedurilor existente", a declarat el.

George Karatzaferis, liderul grupului de dreapta LAOS, care riscă să nu obţină locuri din cauza iritării determinate de faptul că acesta a participat pentru scurt timp la coaliţie, a declarat postului SKAI TV că plasarea imigranţilor ilegali pe insule utilizate pentru exilarea comuniştilor în timpul juntei este o "soluţie bună".

"Nu doresc ca aceştia să devină majoritari", a declarat Karatzaferis, apărând totodată dreptul grecilor de a purta arme. "Imaginaţi-vă că un străin vine să vă violeze fiica şi soţia. Îl veţi împuşca; nu e loc de discuţie în această privinţă", a afirmat el.

John Nomikos, directorul Institutului de Cercetare pentru Studii Europene şi Americane din Atena, a declarat că riscul reprezentat de imigranţii ilegali este real.

Articole pe aceeaşi temă

"Politicienii vor face o problemă mare din migraţia ilegală în cadrul campaniei lor de a 'pescui' voturi", a declarat el publicaţiei SETimes. "După alegeri, politicienii şi partidele lor vor reveni la 'normalitate' şi imigranţii ilegali vor continua să vină de peste graniţele eleno-turceşti şi de pe insule".

Liderul Partidului Comunist (KKE), Aleka Papariga, a criticat această reacţie violentă. "Nu îi putem arunca în mare", a afirmat Papariga, declarând postului SKAI TV că populaţia de imigranţi a contribuit la bogăţia naţională greacă.

George Tzogopoulos, membru cercetător la Fundaţia Elenă pentru Politica Europeană şi Externă din Atena, a declarat că imigranţii ilegali sunt utilizaţi pentru a-i distrage pe alegători de la criza economică şi austeritate.

"Aceasta este retorica populistă normală a politicienilor greci şi nu poţi face diferenţa între PASOK şi Noua Democraţie", a declarat el publicaţiei SETimes. "Poporul grec nu mai are încredere în ei".

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.