Soluţionarea problemei maidanezilor se dovedeşte a fi dificilă în ţările balcanice

25/04/2012

Eforturile de a soluţiona problema haitelor mari de maidanezi care bântuie străzile din Atena, Bucureşti şi Sofia nu au dat rezultat.

De Svetla Dimitrova şi Maria Paravantes pentru Southeast European Times din Sofia şi Atena -- 25/04/12

Oficialii români au adoptat anul trecut o lege care ar fi permis autorităţilor să eutanasieze câinii vagabonzi, însă legea a fost respinsă de Curtea Constituţională. [Reuters]

Moartea înfiorătoare prin sfârtecare a unui vârstnic din Bulgaria a stârnit din nou îngrijorarea faţă de haitele de câini vagabonzi care cutreieră frecvent Europa de Sud-est, în ciuda eforturilor câtorva naţiuni de a le aduce sub control.

Deşi majoritatea sunt prietenoşi şi inofensivi, incidente violente sporadice în care sunt implicaţi câinii de pe străzi aduc această problemă în centrul atenţiei, stârnind o dezbatere publică amplă.

Botio Tachkov, de 88 de ani, care a emigrat în Statele Unite la începutul anilor 1960 şi a revenit în Bulgaria după câteva decenii pentru a-şi petrece ultimii ani din viaţă în patrie, a murit în 8 aprilie din cauza insuficienţei multiple de organe după ce a fost sfârtecat de o haită de câini din Sofia.

Tachkov a fost profesor la Universitatea Columbia din New York, a avut de asemenea o carieră de succes pe Wall Street şi a lucrat pentru Departamentul de Stat al SUA.

Moartea sa a declanşat o indignare publică uriaşă şi critici ample la adresa incapacităţii autorităţilor de a face faţă problemei vechi a populaţiei tot mai mari de câini maidanezi din Sofia, estimată la 10 000 de exemplare. Unii au cerut chiar soluţii rapide, radicale, inclusiv exterminarea în masă a câinilor fără stăpân.

Eforturi similare au avut loc şi în România, unde o femeie a murit anul trecut după ce a fost sfârtecată de câinii maidanezi. Parlamentul a adoptat o lege la sfârşitul anului 2011 care ar fi permis autorităţilor să omoare mii de maidanezi, dar legislaţia a fost contestată imediat de ONG-uri şi în cele din urmă respinsă de Curtea Constituţională.

"Oamenii sunt de vină, nu animalele", a declarat Zornitsa Zaharieva publicaţiei SETimes. Zaharieva lucrează la un birou de contabilitate din Sofia şi deţine un labrador retriever.

Potrivit Legii Protecţiei Animalelor din Bulgaria, compania municipală Ekoravnovesie (Ecoechilibru) din Sofia şi organizaţiile pentru protecţia animalelor trebuie să îi plaseze pe maidanezi în adăposturi, unde aceştia trebuie castraţi, deparazitaţi şi vaccinaţi împotriva rabiei. Cei care nu sunt adoptaţi trebuie însemnaţi şi găzduiţi în adăposturi provizorii speciale sau eliberaţi din nou în locul unde au fost prinşi. Câinii foarte bolnavi şi agresivi sunt eutanasiaţi.

Un program similar de "capturare, castrare şi eliberare" se derulează şi în Grecia. Dar, la fel ca în Bulgaria, adăposturile existente nu au capacitatea de a găzdui toţi maidanezii. Autorităţile greceşti au mâinile legate şi din cauza constrângerilor financiare impuse ţării de criza datoriilor.

Potrivit lui Vassilis Papantoniou, responsabil pentru adăpostul canin municipal din Rafina, Attica de est, numărul de câini abandonaţi în zonă se dublează la sfârşitul verii în fiecare an. Majoritatea sunt câini din rase de vânătoare.

"Multe din aceste animale nu se pot întoarce pe străzi deoarece au fost domesticite şi pur şi simplu nu vor supravieţui", a declarat Papantoniou publicaţiei SETimes.

Mark Jones, directorul biroului britanic al Humane Society International (HSI), care a lucrat în cadrul unor programe pentru maidanezi din Asia şi America Latină, declară că adăposturile, care tind să se umple destul de rapid, pot fi o parte a soluţiei dacă sunt bine gestionate.

Orice soluţie trebuie să se bazeze pe înţelegerea clară a amplorii reale şi a motivelor acestei probleme şi trebuie adaptată situaţiei în cauză, a afirmat el.

"În primul rând trebuie să stabileşti de unde vin câinii şi de ce ai atât de mulţi câini vagabonzi", a declarat Jones, care este şi veterinar, publicaţiei SETimes.

Mulţi oameni din Bulgaria aruncă vina pentru populaţia mare de câini maidanezi din Sofia pe o prevedere legală potrivit căreia un câine maidanez poate fi eliberat din nou pe stradă dacă un individ sau o organizaţie înaintează o declaraţie scrisă prin care promite că îl va supraveghea după eliberare.

"Dar aceştia nu sunt traşi la răspundere dacă nu au grijă de animal", a declarat Anna Gospodinova, medic veterinar la clinica veterinară Crucea Albastră din Sofia, publicaţiei SETimes. "Aşa cum au arătat datele oficiale făcute publice recent, un individ acţiona ca supraveghetor pentru 149 de câini. În mod evident, o singură persoană nu poate avea grijă de atât de mulţi câini".

Alte deficienţe menţionate de ea sunt lipsa unei prevederi legale prin care castrarea câinilor de companie să devină obligatorie, precum şi programul "ineficient" de castrare a maidanezilor.

Articole pe aceeaşi temă

În plus, se pare că un număr tot mai mare de bulgari nu îşi mai permit să păstreze animalele de companie din cauza actualei crize economice din Europa.

"Văd în fiecare zi tot mai multe reclame pe Facebook cu oameni care se oferă să îşi dea pe gratis câinii", a declarat Zaharieva.

Situaţia este similară în Grecia, unde multe familii nu îşi pot permite alimente şi taxe medicale pentru animalul lor de companie, aşa că îl abandonează, iar administraţiile locale nu primesc resursele de care au nevoie pentru a finanţa adăposturi.

"Singura cale de a opri această crimă este să schimbăm mentalitatea prin presă şi educaţie", a declarat Yiouli Mavraki, preşedintele Societăţii pentru Asistenţa Animalelor din Rafina-Pikermi, publicaţiei SETimes. "Dar este de asemenea vital ca proprietarii de animale de companie să înţeleagă semnificaţia şi obligaţia castrării animalelor lor pentru ca numărul animalelor abandonate să scadă".

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.