Sărbătorile de primăvară le-au oferit angajaţilor câteva zile libere suplimentare

20/04/2012

Bulgarii se vor bucura anul acesta de şase weekend-uri de câte patru zile, conform practicii ţării de a contopi sărbătorile publice cu weekend-urile. Scenarii similare există şi în alte ţări din regiune.

De Svetla Dimitrova, din Sofia pentru Southeast European Times -- 20/04/12

Bulgarii se bucură de vremea caldă de primăvară şi de vacanţa prelungită la poalele muntelui Vitosha de la periferia Sofiei. [Reuters]

Contopirea sărbătorilor oficiale sau publice cu weekend-urile atunci când sărbătorile cad într-o zi lucrătoare este ceva obişnuit în multe ţări, dar această practică nu este urmată cu stricteţe de unele companii private din Europa de Sud-est, creând astfel o discrepanţă între unii angajaţi din sectorul privat şi cei bugetari.

Anul acesta, bulgarii vor avea prilejul să se bucure de şase weekend-uri de câte patru zile -- două în aprilie, câte unul în mai şi septembrie, iar celelalte două de Crăciun şi Anul Nou. În alte ţări, această şansă este rară.

La doar două săptămâni de la sărbătorile ortodoxe de Paşte din acest an – din 13 aprilie (Vinerea mare) până în 16 aprilie (lunea Paştelui) – cetăţenii din Bulgaria, ţara cu cea mai scăzută productivitate din UE, vor sărbători Ziua Muncii la 1 mai. Deoarece aceasta cade într-o zi de marţi, guvernul a decis ca 30 aprilie (luni) să fie zi nelucrătoare, iar aceasta să fie compensată sâmbătă (21 aprilie).

Deşi această practică a weekend-urilor prelungite este benefică pentru sectorul turistic, de exemplu, aceasta are un impact negativ asupra economiei în ansamblu, a anunţat cel mai mare post de televiziune privat din Bulgaria, bTV, în 10 aprilie. Citând o analiză elaborată de Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), un institut de cercetare din Sofia, acesta a arătat că industria, sectorul bancar şi anumite sectoare comerciale sunt "cei mai mari perdanţi" din cauza celor două weekend-uri prelungite din aprilie. Experţii CSD au estimat că pierderile pe care le va suferi economia bulgară numai în această lună se vor ridica la aproximativ 100 mn de euro.

"Companiile care se confruntă cu termene limită pentru executarea contractelor şi a comenzilor vor avea mult de pierdut dacă nu îşi îndeplinesc contractele la termen şi vor fi obligate să plătească penalităţi", a declarat Tsvetan Simeonov, de la Camera de Comerţ şi Industrie a Bulgariei, postului bTV. "Cei care vor pierde clienţi sau o piaţă din cauza sărbătorilor" vor fi afectaţi şi mai mult.

Conform legislaţiei, angajatorii trebuie să plătească angajaţilor orele suplimentare dacă le cer să lucreze de sărbătorile publice, iar multe companii nu îşi permit acest lucru în vremuri de criză. Cu toate acestea, cei care se tem că şi-ar putea pierde clienţii, preferă să îşi ţină deschise firmele.

"Ritmul de vânzare este scăzut", a declarat Rositsa Kurteva, care, împreună cu sora sa, conduce o florărie pe o stradă de obicei aglomerată din Sofia, publicaţiei SETimes în a doua zi de Paşte, când mulţi din locuitorii capitalei încă nu se întorseseră din vacanţa lor de patru zile.

În josul străzii, Tsvetelina Ivanova, vânzătoare la un magazin care vinde bunuri ambalate precum ceai, cafea şi biscuiţi, pare la fel de abătută.

"Sofia este goală, prin urmare nu sunt clienţi", a declarat ea publicaţiei SETimes, atunci când a fost întrebată dacă este mult de muncă în timpul sărbătorilor. "Este rău. Este foarte rău".

Pentru a preveni blocajele rutiere în ultima zi a sărbătorilor, autorităţile au decis să închidă autostrada pentru camioane în a doua zi de Paşte, luni, îngreunând treaba transportatorilor.

"M-am săturat de această închidere a drumurilor din ultimii ani. Dacă e să fim o ţară populistă, aceştia [guvernul] ar trebui să spună asta", a declarat Krassimir Lalov, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Transportatorilor Bulgari, publicaţiei SETimes. "Uitaţi-vă la toate ţările normale -- nu există nicio contopire a sărbătorilor acolo. Acesta este motivul pentru care oamenii de acolo au bani să cumpere lucruri".

Însă contopirea sau unirea zilelor de sărbătoare cu weekend-urile este o practică comună în companiile române deţinute de stat sau în administraţia de stat, unde performanţa personalului nu este un criteriu. Însă centrele comerciale, de exemplu, sunt deschise în a doua zi a unei sărbători publice.

"Din punctul meu de vedere, avem prea multe zile libere, în special dacă acestea sunt la mijlocul săptămânii. Activitatea de producţie este blocată, unele companii lucrează, altele nu", a declarat Alexandru Maineci, proprietarul Promo Marketing, un producător de materiale publicitare, publicaţiei SETimes. "O vacanţă plătită de 21 de zile înseamnă aproape o lună. Există companii care îşi închid porţile pentru o lună. Dacă una din aceste companii este unicul tău furnizor, o vacanţă de o lună poate crea probleme uriaşe în aprovizionarea cu materiale de producţei".

Macedonia a abandonat în 2006 practica unirii unei sărbători publice care cădea, de exemplu, într-o zi de marţi, cu weekend-ul precedent. Conform actualului model, care este folosit de asemenea în Kosovo şi Serbia, atunci când o sărbătoare de stat cade într-o zi de duminică, atunci ziua următoare (luni) este zi nelucrătoare. La fel ca peste tot în regiune, această politică este urmată de companiile de stat, administraţia de stat şi bănci, dar nu întotdeauna şi de companiile din sectorul privat.

Prin urmare, alimentarele, de exemplu, sunt deschise în mod regulat aproape de fiecare sărbătoare, însă cu jumătate de program. Însă companiile din sectorul privat, care nu îşi pot permite să plătească angajaţilor aşa-numita bonificaţie de sărbătoare, conform prevederilor legii, preferă să le acorde zi liberă.

În Serbia, chestiunea sărbătorilor prelungite a stârnit adesea dezbateri cu privire la posibilitatea ca economia să sufere pierderi din cauza acestor zile nelucrătoare suplimentare. Sindicatul Angajatorilor Sârbi a calculat recent că o singură zi nelucrătoare prejudiciază ţara cu aproape 12 mn euro.

Milan Kovacevic, economist şi consultant de investiţii, crede că nu totul este "alb şi negru", afirmând că există ţări mai dezvoltate economic decât Serbia care au mai multe zile nelucrătoare.

"Mai puţine sărbători ar îmbunătăţi afacerile companiilor private, deoarece acestea ar putea folosi apoi capacităţile mai bine, cu costuri cât mai mici posibil. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de dreptul angajaţilor la timp liber şi la celebrarea sărbătorilor", a declarat Kovacevic publicaţiei SETimes. "În ceea ce priveşte administraţia publică, cred că noi în general avem o administraţie prea mare şi că ar trebui făcute economii prin angajarea pe timp de sărbători doar a celor care trebuie să muncească, pentru a nu avea cheltuieli suplimentare".

Vânzătorul Marko Prodanovic, de 47 de ani, crede că drepturile angajaţilor sunt extrem de periclitate în Serbia şi că ar fi lipsit de scrupule ca angajaţii să fie privaţi de dreptul lor de a celebra sărbătorile.

"În cursul întregului an lucrăm pentru salarii mici şi nu ştim dacă nu vom fi concediaţi mâine. Dacă nu ne lasă să celebrăm sărbătorile, atunci este adevărată sclavie", a declarat Prodanovic publicaţiei SETimes. "Statul şi angajatorii ar trebui să găsească o modalitate mai bună de a spori producţia şi de a economisi bani, fără să rupă spatele angajaţilor".

Kosovo are 12 zile de sărbătoare oficială şi opt zile memoriale. Cotidianul Bota Sot din Kosovo a informat în noiembrie anul trecut că, dacă sunt calculate weekend-urile anului şi sărbătorile oficiale, atunci cetăţenii din Kosovo au peste 110 zile libere din cele 365 de zile ale anului, ceea ce înseamnă aproximativ 30% din an.

Ramadan Ilazi, cofondatorul Mişcării "Fol" (Vorbeşte răspict) din Kosovo, declară pentru SETimes că numărul prea mare de sărbători oficiale este cea mai mică dintre probleme.

Articole pe aceeaşi temă

"Nu acesta este motivul pentru faptul că avem o administraţie publică şi un sistem caracterizate de neglijenţă cronică şi lipsă de profesionalism", a afirmat el.

Practica contopirii sărbătorilor este puţin diferită în Albania. Conform Codului Muncii din această ţară, dacă vreuna din sărbătorile naţionale cade sâmbăta sau duminica, ziua liberă este amânată până la următoarea zi lucrătoare. În cazul în care două sărbători naţionale consecutive, precum Ziua Steagului şi Independenţei din 28 noiembrie şi Ziua Eliberării din 29 noiembrie, cad sâmbăta şi duminica, atunci lunea şi marţea următoare vor fi zile nelucrătoare. Acest plan este urmat doar în sectorul privat, însă multe firme mici şi mijlocii nu îşi plătesc angajaţii pentru orele de muncă suplimentare, după cum cere legea.

Lucrurile s-au schimbat pentru angajaţii din sectorul public odată cu adoptarea amendamentelor la legea privind sărbătorile naţionale din februarie 2010, când prevederea care permite amânarea unei sărbători care cade într-o zi din weekend până la prima zi lucrătoare a fost eliminată pentru aceştia.

Corespondenţii SETimes Linda Karadaku din Pristina, Jonilda Koci din Tirana, Marina Stojanovska din Skopje, Gabriel Petrescu din Bucureşti şi Bojana Milovanovic din Belgrad au contribuit la redactarea acestui articol.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.