FBiH ia în considerare majorarea TVA, însă analiştii nu sunt de acord

10/04/2012

Din cauza crizei financiare, combinată cu managementul prost al bugetului şi cu cheltuielile masive pentru administraţia superfluă, BiH are un deficit bugetar de 500 mn euro anual din 2009.

De Anes Alic, din Saraievo pentru Southeast European Times -- 10/04/12

BiH ar putea majora TVA-ul de la 17% la 25%, deşi compania KLAS din Saraievo a propus ca majorarea să nu se aplice şi alimentelor. [Anes Alic/SETimes]

Ca răspuns la actuala criză economică, Federaţia Bosnia şi Herţegovina (FBiH) ia în considerare majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 17% la 25% -- o măsură despre care analiştii şi oamenii de afaceri spun că este inutilă şi va afecta negativ piaţa.

În timp ce autorităţile din FBiH au anunţat posibila majorare a TVA-ului, Republica Srpska (RS) nu a comentat, deşi bugetul său este de asemenea într-o stare critică.

Potrivit lui Damir Miljevic, un economist din Bania Luka, administraţia masivă a BiH şi costul menţinerii unui guvern de stat şi a guvernelor separate ale celor două entităţi falimentează ţara.

"Ţara noastră are 180 de miniştri. Ţări mult mai dezvoltate, precum Germania, nu ar putea suporta financiar asemenea cheltuieli administrative", a declarat Miljevic publicaţiei SETimes. "Cu deficite bugetare la toate nivelurile, autorităţile preferă să se îngroape mai adânc prin contractarea de împrumuturi decât să implementeze reforme care să acopere pierderile".

BiH cheltuieşte aproximativ 13% din PIB-ul său – aproximativ 1,6 miliarde euro anual – pentru menţinerea administraţiei sale. Potrivit lui Miljevic, dacă autorităţile ar reduce cheltuielile cu 10%, aşa cum au promis FMI în 2009, guvernul ar economisi 420 mn euro anual.

Oficialii BiH negociază în prezent cu FMI evaluarea actualului acord stand-by. Dacă negocierile nu vor fi încununate de succes, majorarea TVA-ului va fi singura alternativă pentru umplerea golurilor bugetare.

TVA este o taxă pe profitul asupra unui produs -- diferenţa dintre costul de manufactuare a produsului şi preţul pentru care este vândut acesta. Aceasta este colectată de fiecare dată când o firmă din lanţul de aprovizionare achiziţionează sau produce un produs şi îl revinde.

În 2009, FMI a convenit să acorde ţării un împrumut de 1,2 miliarde euro. Potrivit acordului, BiH va restitui 400 mn euro până în 2014 – termen pe care autorităţile încearcă acum să îl prelungească.

Dacă FMI va fi de acord să reprogrameze împrumutul, Bosnia şi Herţegovina se va confrunta cu noi cerei din partea Fondului de a reduce cheltuielile publice şi de a micşora administraţia.

Majorarea TVA-ului este considerată cea mai uşoară cale de ieşire din probleme, dar nu este cea mai bună, a spus Miljevic. El susţine că o asemenea măsură va încetini creşterea economică şi va periclita standardele de trai.

"În condiţiile în care aproape 50% din cetăţenii BiH trăiesc la limita sărăciei, majorarea TVA-ului i-ar împinge sub această limită. Preţurile vor creşte, iar cheltuielile private vor descreşte. În acest punct, o scădere a cheltuielilor private poate duce la o criză economică serioasă", a afirmat el.

În 2005, după trei ani de negocieri politice şi sub presiunea organizaţiilor internaţionale, BiH a introdus sistemul TVA-ului, fiind una din ultimele ţări din Europa care adoptă respectivul sistem. Veniturile obţinute din colectarea taxei au consolidat bugetele entităţilor şi statului, iar în primii trei ani BiH a colectat cu un 1 miliard de euro mai mult decât se preconiza.

Cu toate acestea, în loc să utilizeze aceste venituri pentru investiţii de capital, autorităţile au susţinut administraţiile şi au cumpărat pacea socială, potrivit lui Miljevic.

"Salariile şi primele pentru administraţie au crescut cu 300% în această perioadă şi a fost majorată asistenţa socială pentru veteranii de război, pentru a-i satisface pe cetăţeni. Acum, când nu mai sunt bani, autorităţile se confruntă cu [posibile] tensiuni sociale".

Ismet Bajramovic, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Independente Bosniace, a declarat publicaţiei SETimes că organizaţia sa nu va sprijini majorarea TVA-ului, deoarece aceasta va duce la noi disponibilizări.

"Sindicatul nostru şi guvernul au semnat un acord de reducere a TVA-ului pentru a îmbunătăţi viaţa angajaţilor, mulţi din aceştia trăind în sărăcie. Acum ei vor să încalce acordul din cauza cheltuielilor lor nerezonabile", a afirmat Bajramovic.

Pentru a preveni o creştere generalizată a preţurilor, unii oameni de afaceri influenţi au propus o rată a TVA-ului diferenţială.

Irmela Cero, purtătoarea de cuvânt a companiei KLAS din Saraievo, principalul producător de alimente pe bază de cereale din oraş, a declarat publicaţiei SETimes că KLAS a propus guvernului reducerea TVA pentru produse alimentare şi majorarea TVA pentru bunuri de lux.

Articole pe aceeaşi temă

"Nu numai că ar îmbunătăţi standardul de trai, dar ar consolida şi consumul de produse locale şi economia locală", a afirmat Cero.

Potrivit experţilor locali şi internaţionali, printre care se numără şi Miljevic, această propunere nu este fezabilă întrucât BiH nu are capacitatea operaţională de a face faţă ratelor diferenţiale ale taxelor, ceea ce ar crea condiţii pentru fraude masive.

La începutul lunii martie, guvernul croat a majorat TVA-ul ţării de la 23% la 25%, provocând o creştere imediată a preţurilor. De atunci, croaţii vizitează BiH pentru a-şi face provizii, în principal de alimente şi gaz, întrucât preţurile la acestea sunt mai scăzute.

La 17%, BiH are cel mai scăzut TVA din regiune -- unul din argumentele folosite de autorităţi pentru a justifica majorarea. Cu toate acestea, cetăţenii BiH au cel mai mic venit din regiune, peste 65% din acesta fiind cheltuit pe alimente de bază.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.