Obstacolele din calea transplanturilor de organe costă vieţi

08/03/2012

Medicii şi oficialii din sistemul de sănătate lucrează la îmbunătăţirea cadrului legal, economic şi organizatoric pentru donarea de organe.

De Bedrana Kaletovic, din Tuzla pentru Southeast European Times -- 08/03/12

photo

Transplanturile de rinichi sunt cele mai solicitate în Bosnia şi Herţegovina. [Bedrana Kaletovic/SETimes]

Oficialii din sănătate estimează numărul persoanelor din regiune care au nevoie de transplanturi de organe la câteva mii, iar cifra este în creştere.

"Cei aflaţi în pragul morţii pot salva multe vieţi dacă ei cunosc importanţa donării de organe şi îşi dau acceptul pentru aceasta", a declarat Enesa Meshic, şeful secţiei de nefrologie şi dializă din cadrul Centrului Clinic Universitar din Tuzla (UKC), publicaţiei SETimes.

Cu toate acestea, autorităţile naţionale incompetente din unele ţări, organizarea slabă a procesului de donare şi lipsa cadrului legislativ împiedică un număr tot mai mare de bolnavi din regiune să primească organele de care au nevoie.

În Bosnia şi Herţegovina (BiH), legea transplantului de organe prevede că o persoană poate deveni donator după semnarea unui card de donator. Pacienţii pot primi în mod legal organe din partea membrilor de familie sau, dacă îşi permit, pot căuta organe în străinătate, cu îndeplinirea procedurilor necesare.

În practică, familiile sunt deseori reticente să doneze organe, din motive etice şi religioase.

Situaţia este semnificativ diferită în Croaţia, care tratează fiecare cetăţean ca pe un potenţial donator, cu excepţia cazului în care aceştia se declară împotrivă sau îşi trec numele într-un registru de nedonatori.

Croaţia este lider în regiune în ceea ce priveşte numărul de transplanturi de organe, iar acest număr creşte cu 12% în fiecare an. Medicii croaţi realizează peste 250 de transplanturi de rinichi pe an.

Asociaţia pentru Transplanturi din Croaţia a declarat că această ţară este pe primul loc la transplanturile de ficat şi rinichi per milion de locuitori şi pe locul doi, după Spania, la transplanturile de inimă şi la numărul donatorilor de organe.

Transplanturile de rinichi sunt de asemenea cele mai solicitate în BiH – numărul acestora crescând anual cu 15%, urmate de transplanturile de ficat.

În Croaţia şi BiH, peste 6 000 de pacienţi fac dializă, iar mulţi dintre aceştia se află pe lista de aşteptare pentru un rinichi sau ar putea avea nevoie de acesta.

Medicii din BiH declară însă că nu pot satisface cererea din cauza lipsei de organe, precum şi din cauza organizării interne şi a divergenţelor politice din ţară.

"Noi nu suntem membri ai reţelei Eurotransplant, care necesită un partener la nivel de stat. BiH nu are un minister al sănătăţii, deşi cele două entităţi şi cele zece cantoane au", a declarat dr. Emir Hodzic, şeful secţiei de transplanturi din cadrul UKC, publicaţiei SETimes.

Pentru a ajuta pacienţii, medicii au încheiat recent un acord cu guvernul francez care permite solicitanţilor de transplant de organe din BiH să se înscrie pe listele de aşteptare pentru organe din Franţa.

"Mulţi bolnavi disperaţi pleacă în alte ţări, cum ar fi India şi Pakistan, şi de multe ori se supun unor proceduri ilegale şi riscante, contrare practicilor şi eticii medicale consacrate", a declarat dr. Mithat Tabakovic, directorul secţiei de medicină internă din UKC, publicaţiei SETimes.

Samir Okic, un angajat de 35 de ani din sistemul sanitar care avea nevoie de un transplant de cord pentru a rămâne în viaţă – procedură care nu se realizează în BiH -- a devenit un simbol al luptei publice pentru transplanturile de organe. El trebuie să meargă la Berlin pentru procedură, unde aceasta costă 300 000 de euro.

Presa din BiH a făcut publică situaţia dificilă în care se află Okic, ceea ce i-a unit pe bosniaci în a dona bani.

"Este o sumă uriaşă. Familia nu poate veni [cu această sumă] de una singură, dar noi toţi împreună putem. Nu ştim niciodată când putem avea nevoie de un asemenea ajutor", a declarat donatorul Enver Karic pentru SETimes.

Un transplant de rinichi în BiH costă între 20 000 şi 35 000 de euro, dar este acoperit de fondul de sănătate al statului. În străinătate, acesta costă între 100 000 şi 153 000 de euro, iar pacienţii înşişi plătesc întreaga sumă.

Situaţia din Serbia este similară cu cea din BiH, unde peste 70 000 de cetăţeni s-au înregistrat ca donatori de organe, dar doctorii au efectuat doar 142 proceduri în ultimii doi ani. În prezent sunt efectuate doar transplanturi de rinichi şi ficat.

Doctorii şi pacienţii învinuiesc climatul juridic din Serbia şi insistă că ţara trebuie să adopte o lege similară cu cea a Croaţiei.

"Croaţia are 36 de donatori la un milion de locuitori; Serbia are doar patru. Acesta este motivul pentru care mai mult de 2 000 de persoane suferă, aşteptând să primească un organ, în timp ce în Croaţia sunt doar două sute", a declarat dr. Dushan Shcepanovic pentru SETimes.

Per general, profesioniştii medicali caracterizează capacităţile tehnice din regiune ca fiind foarte bune.

"Doctorii din BiH efectuează operaţii de transplant complexe, însă numărul de proceduri este scăzut în comparaţie cu parametrii regionali – şi mondiali. Doctorii noştri sunt competenţi, educaţi de supraveghetori austrieci, iar serviciul este la nivelul Europei de Vest", a declarat dr. Senad Trnachevic, de la Asociaţia Doctorilor din BiH pentru Transplanturi de Rinichi, publicaţiei SETimes.

În încercarea de a aborda donarea şi transplantul de organe în mod sistematic, delegaţii de oficiali medicali din 11 ţări din regiune s-au întrunit la Skopie în luna mai a anului trecut.

Articole pe aceeaşi temă

Loading

De atunci s-au făcut progrese, potrivit coordonatorului naţional macedonean pentru donarea şi transplantul de organe din Reţeaua Medicală din Europa de Sud-est, dr. Goce Spasovski.

"Macedonia a adoptat o nouă lege [armonizată cu legislaţia UE] care reglementează procesele de transplant. În următoarele două luni vor fi înaintate şi alte legi pentru a completa cadru juridic", a declarat Spasovski pentru SETimes.

El a explicat că sunt întreprinse eforturi pentru a îmbunătăţi nu doar organizarea, ci şi investiţiile în viitoarele capacităţi profesionale. "Am organizat ca doctorii să lucreze într-o clinică din Turcia, unde vor face cinci transplanturi, atât de la persoane decedate, cât şi de la persoane în viaţă", a declarat Spasovski.

"Vom începe de asemenea instruirea personalului medical care va participa la transplanturi de la persoane decedate la persoane în viaţă. Mă aştept să avem de raportat veşti pozitive în curând", a adăugat el.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.
Loading
Votează
 
 

Comentariile d-voastră privitoare la articolele SETimes sunt binevenite.

Sperăm că veţi utiliza acest forum pentru a interacţiona cu alţi cititori din Europa de Sud-est. Pentru ca această experienţă să rămână interesantă, vă rugăm să urmaţi regulile prezentate în politica de comentarii. Prin trimiterea comentariilor vă exprimaţi acceptul faţă de aceste reguli. Deşi SETimes.com încurajează discuţiile pe toate subiectele, inclusiv cele delicate, comentariile postate sunt în mod exclusiv opiniile celor care le-au trimis. SETimes.com nu susţine şi nu aprobă în mod necesar ideile, viziunile sau opiniile exprimate în aceste comentarii. SETimes.com aşteaptă cu plăcere discuţiile constructive, dar descurajează utilizarea de materiale copiate şi lipite, linkuri fără text însoţitor şi sloganuri scurte. Acesta este un forum moderat. Comentariile considerate abuzive, jignitoare sau vulgare nu vor fi publicate.

Politica de comentarii a SETimes

Ştire

Noua legislaţie fiscală din Croaţia se dovedeşte eficientăNoua legislaţie fiscală din Croaţia se dovedeşte eficientă

Noile măsuri riguroase ale administraţiei fiscale croate dau rezultate.

Cel mai popular

Loading
Loading
Loading

Sondaj

Cetățenii din Balcani ar trebui să rămână acasă și să nu participe la luptele din Siria

De acord
Nu sunt de acord
Nu știu