„Cucerire 1453” ajunge în cinematografe

20/02/2012

Producţia „Fetih 1453” prezintă trecutul otoman triumfător al Turciei, dar este de asemenea criticată ca fiind prea agresivă.

De Menekse Tokyay, din Istanbul pentru Southeast European Times -- 20/02/12

photo

Sultanul Mehmet II (centru), interpretat de Devrim Evin, şi soldaţii săi se pregătesc pentru cucerirea Constantinopolului. [Aksoy Film Productions]

Este ceva rar să vezi cinematografele pline în mijlocul unei zile de lucru, dar aşa s-a întâmplat joi (16 februarie) în Istanbul, când mult-aşteptatul film „Fetih 1453” (Cucerire 1453) a fost lansat în cinematografe la o oră foarte potrivită - 14:53.

Având un buget de 29,7 milioane de lire (12,9 milioane de euro), cel mai ridicat din istoria cinematografiei turceşti, filmul prezintă cucerirea Constantinopolului de către sultanul Mehmet II, aflat în fruntea armatei otomane în 1453, un punct de cotitură important în istoria mondială.

Filmul începe cu cuvinte atribuite profetului Mohamed. „În adevăr, într-o zi Constantinopolul va fi cucerit. Ce comandant minunat este acela care îl cucereşte, ce armată minunată va fi armata sa!”.

Aflat în producţie timp de peste doi ani, filmul este considerat o combinaţie între acţiune de război şi triumfalism otoman.

„În calitate de producători, creăm ceva imaginativ. În special în acest caz, turnarea unui film despre cucerirea Istanbulului, care a deschis o nouă eră în istoria mondială, a fost în sine un vis”, a explicat pentru SETimes Silva Delioglu, coregizor al filmului.

Ea se aşteaptă ca filmul, fiind unul realizat la nivelul standardelor de la Hollywood, să aibă un impact global.

Într-adevăr, atunci când anunţul de reclamă al filmului a fost lansat cu câteva luni în urmă a provocat proteste. Mulţi greci şi creştini au catalogat filmul ca agresiv şi au făcut apel la boicotarea sa. Săptămânalul grecesc To Proto Thema a descris filmul drept „propagandă de cucerire din partea turcilor”.

„Invadatorii turci se prezintă drept stăpânii lumii”, afirma ziarul, adăugând că „filmul nu reuşeşte să arate uciderea în masă a grecilor şi jefuirea teritoriului [săvârşite] de către turci”.

Janet Baris, un critic de film din partea Agos Daily, a dezvăluit pentru SETimes motivul acestor reacţii.

„În mod obişnuit, filmele istorice hrănesc sentimentele naţionaliste în orice ţară. Din această cauză, în loc să fie obiectivi, ei evidenţiază sensibilităţile societăţii. Pe de altă parte, ei oferă de asemenea o oportunitate de a rememora şi rediscuta la scară internaţională fenomenele istorice”.

Criticii de film din Turcia au subliniat importanţa ridicată pe care turnarea filmelor eroice, precum „Fetih 1453”, o are pentru începerea discuţiilor despre istoria Turciei. „Numai atunci vom putea să turnăm filme eroice bune, în care să vorbim despre rivalitatea dintre naţiuni din trecut, fără a submina pacea pe care am păstrat-o astăzi”, menţiona editorialistul Engin Ardic în cotidianul Sabah pe 13 ianuarie.

Potrivit lui Mustafa Irmak, un critic de film din partea Filmelestirisi.com, „dacă cineva ar da un exemplu despre istoria noastră de cuceriri glorioasă, dar sângeroasă, cel mai strălucit exemplu ar fi cu siguranţă cucerirea Istanbulului.”

„Filmul spune povestea unei mari victorii care a avut consecinţe semnificative asupra lumii musulmane. Aşadar, în mod inevitabil este în acelaşi timp povestea înfrângerii unui alt front religios major care a făcut tot ce i-a stat în putinţă să-şi protejeze oraşul”, a declarat Irmak pentru SETimes.

În ceea ce priveşte publicul, reacţiile sunt împărţite.

„Avem un trecut otoman foarte glorios şi încă o dată am fost mândru de strămoşii mei”, a declarat pentru SETimes Engin Aybay, în vârstă de 34 de ani, la lansarea filmului în Istanbul.

Articole pe aceeaşi temă

Loading

„Sultanul Mehmet a fost cunoscut pentru toleranţa religioasă cu care şi-a tratat supuşii, în special creştinii cuceriţi, iar filmul se termină cu acea scenă magnifică”, adaugă el, făcând referire la ultima scenă în care sultanul Mehmet II spune comunităţii greceşti că otomanii vor fi toleranţi cu religia lor.

Cu toate acestea, nu toţi spectatorii au o perspectivă atât de pozitivă asupra filmului.

Gozde Genc, în vârstă de 29 de ani, a criticat filmul.

„Este destul de dificil să te gândeşti că britanicii comemorează cucerirea Londrei sau finlandezi pe cea a oraşului Helsinki”, a spus ea, adăugând că rata încasărilor va arăta în ce măsură turcii sunt nostalgici în ceea ce priveşte trecutul lor otoman.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.
Loading
Votează
 
 

Comentariile d-voastră privitoare la articolele SETimes sunt binevenite.

Sperăm că veţi utiliza acest forum pentru a interacţiona cu alţi cititori din Europa de Sud-est. Pentru ca această experienţă să rămână interesantă, vă rugăm să urmaţi regulile prezentate în politica de comentarii. Prin trimiterea comentariilor vă exprimaţi acceptul faţă de aceste reguli. Deşi SETimes.com încurajează discuţiile pe toate subiectele, inclusiv cele delicate, comentariile postate sunt în mod exclusiv opiniile celor care le-au trimis. SETimes.com nu susţine şi nu aprobă în mod necesar ideile, viziunile sau opiniile exprimate în aceste comentarii. SETimes.com aşteaptă cu plăcere discuţiile constructive, dar descurajează utilizarea de materiale copiate şi lipite, linkuri fără text însoţitor şi sloganuri scurte. Acesta este un forum moderat. Comentariile considerate abuzive, jignitoare sau vulgare nu vor fi publicate.

Politica de comentarii a SETimes

Focus on Ukraine

Ştire

Noua legislaţie fiscală din Croaţia se dovedeşte eficientăNoua legislaţie fiscală din Croaţia se dovedeşte eficientă

Noile măsuri riguroase ale administraţiei fiscale croate dau rezultate.

Cel mai popular

Loading
Loading
Loading

Sondaj

Cetățenii din Balcani ar trebui să rămână acasă și să nu participe la luptele din Siria

De acord
Nu sunt de acord
Nu știu