Serbia abordează problema supraaglomerării din penitenciare

08/02/2012

Cifra deţinuţilor depăşeşte capacitatea penitenciarelor cu aproape 50%, dar au fost demarate noi eforturi pentru a despovăra sistemul penal al Serbiei.

De Ivana Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 08/02/12

Noua închisoare din Padinska Skela este construită în vederea conformării cu standardele penale ale UE. [Prin amabilitatea Administraţiei pentru Aplicarea Sancţiunilor Penale]

O nouă închisoare sârbească din Padinska Skela -- supranumită Alcatrazul sârbesc – oferă despovărarea atât de necesară sistemului penal supraaglomerat al ţării.

"Este cea mai sigură şi mai modernă închisoare din regiune, bazată pe standardele europene şi adaptată persoanelor cu nevoi speciale", a declarat Zorana Vucicevic, consilier al directorului Administraţiei pentru Aplicarea Sancţiunilor Penale (AEPS), publicaţiei SETimes.

În cele 29 de închisori din Serbia se află peste 11 000 de deţinuţi, potrivit datelor AEPS.

"Capacitatea închisorilor după standardele UE ar trebui să fie de 7 500 de deţinuţi. Creşterea acestei cifre … vine ca o consecinţă a intensificării acţiunilor de combatere a crimelor grave şi a crimei organizate", a afirmat Vucicevic.

Primii 16 deţinuţi s-au mutat în Padinska Skela la începutul acestei luni. Autorităţile AEPS au declarat că intenţionează să transfere alţi 450 de deţinuţi care ispăşesc sentinţe pentru infracţiuni grave.

Ivan Kuzmanovic, avocat al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Serbia, a declarat publicaţiei SETimes că supraaglomerarea este rezultatul utilizării insuficiente a eliberării condiţionate.

"Problema noastră este că între 95% şi 97% din toate cererile de eliberare condiţionată au fost respinse. Astfel apare o problemă, deoarece deţinuţii ştiu că vor rămâne închişi până la final, indiferent dacă se comportă bine sau rău", a declarat Kuzmanovic.

Dacă un deţinut se comportă bine, el ar trebui să aibă oportunitatea de a învăţa o meserie sau de a munci, a declarat Kuzmanovic. Recidivismul este o altă cauză a congestiei. Deţinuţii comit adesea noi crime, chiar provoacă conflicte cu personalul închisorilor, pentru a-şi prelungi sentinţele, potrivit lui Kuzmanovic.

Închisoarea găzduieşte doi deţinuţi per cameră. [Prin amabilitatea Administraţiei pentru Aplicarea Sancţiunilor Penale]

"În închisoare, aceştia au un acoperiş deasupra capului, trei mese pe zi, serviciu de pază care are grijă de ei. Ei nu au altă opţiune şi nu ştiu cum să se comporte afară din închisoare", a afirmat el.

Intensificarea recidivismului împovărează întregul sistem penal, declară autorităţile. "Există un număr foarte mare de dependenţi de droguri şi un număr şi mai mare de persoane care au comis crime violente. Pe de altă parte, avem tot mai puţini [paznici] în fiecare an şi suntem împiedicaţi să angajăm personal nou de situaţia financiară", a afirmat Vucicevic.

Experţii cred însă că sancţiunile alternative -- arestul la domiciliu, inclusiv purtarea brăţărilor de monitorizare electronică, şi serviciul în folosul comunităţii -- oferă o soluţie la supraaglomerare. Guvernul a început să implementeze asemenea măsuri în 2011.

"Legea prevede că arestul la domiciliu poate fi aplicat celor care au fost condamnaţi la maximum un an de închisoare pentru orice infracţiune penală. Serviciul în folosul comunităţii este posibil pentru cei care ar primi o sentinţă de până la trei ani de închisoare", a afirmat Vucicevic.

În prezent există 150 de persoane în arest la domiciliu, purtând brăţări de monitorizare electronică, trei sunt în detenţie la domiciliu şi 30 muncesc în interesul public, potrivit AEPS.

Dobrivoje Radovanovic, asociat la Institutul de Criminologie, a declarat pentru SETimes că guvernul trebuie să aloce fonduri de la buget pentru a îmbunătăţi resursele umane în sistemul penal dacă priveşte cu seriozitate sancţionarea criminalităţii.

O sursă suplimentară de îngrijorare este neamestecarea infractorilor situaţionali cu cei care au comis crime grave. "Dacă are loc această amestecare, criminalizarea violentă ia locul celeilalte", a afirmat Radovanovic.

Pentru a evita amestecarea sunt construite închisori deschise, unde educatorii lucrează cu deţinuţii, a afirmat el. "Dar [aceşti deţinuţi] nu pot fi [recidivişi], nu pot avea sentinţe lungi şi nu pot fi condamnaţi pentru crime [violente]", a adăugat Radovanovic.

Autorităţile au declarat că intenţionează de asemenea să construiască noi închisori în Kragujevac, Pancevo şi Medvedja.