Economiile balcanice în faţa crizei globale

20/01/2012

În timp ce o mare parte din ţările lumii se pregătesc pentru un nou an de criză economică, Kosovo, Serbia şi Albania se confruntă cu pericole specifice, dar au şi atúuri specifice.

De Linda Karadaku şi Ivana Jovanovic, din Pristina şi Belgrad pentru Southeast European Times -- 20/01/12

photo

Şi anul acesta există temeri cu privire la perspectivele financiare ale ţărilor din Balcani. [Laura Hasani/SETimes]

Jelena Stankovic, o locuitoare din Belgrad de 33 de ani, lucrează într-o agenţie internaţională de marketing creativ, supravieţuind reducerilor repetate ale personalului şi salariilor. Deşi încă este angajată, ea declară publicaţiei SETimes că are nevoie de un nou loc de muncă cât mai curând posibil "deoarece salariul meu devine tot mai mic şi mai mic de la o zi la alta, iar preţurile sunt tot mai mari şi mai mari de la o oră la alta".

Acesta este un subiect comun în multe economii mondiale -- îngrijorarea faţă de impactul crizei financiare globale. Situaţia este valabilă şi în Balcani.

În Kosovo, de exemplu, criza ar putea duce la creşterea preţurilor. "[Întrucât] Kosovo încă este o ţară care importă în principal şi depinde de importuri, noi am avea o creştere a inflaţiei, care ar avea un impact asupra bugetelor familiale şi asupra dezvoltării firmelor", declară Flamur Keqa, directorul Departamentului de Comerţ al Ministerului Comerţului şi Industriei, pentru SETimes.

Vestea bună este că Kosovo nu este adânc înrădăcinat în pieţele financiare mondiale, astfel încât criza -- într-un fel -- are consecinţe limitate, cel puţin deocamdată. "Deocamdată, criza economică şi financiară nu reflectă vreun impact important în economia Kosovo. Dar, dacă recesiunea continuă şi criza economică continuă să se arate în ţările dezvoltate, aşa cum se anticipează, atunci consecinţele [pentru Kosovo] s-ar putea reflecta în reducerea banilor trimişi în ţară, care reprezintă o componentă importantă [ce influenţează] progresul economic", menţionează Keqa.

Ibrahim Rexhepi, editorialist/analist economic pentru cotidianul kosovar Express, explică o altă problemă potenţială. El spune că băncile comerciale funcţionează într-un sistem închis, cu capital asigurat în cadrul Kosovo. Totuşi, orice problemă în "băncile-mamă" din Austria, Germania sau Slovenia se vor reflecta pe plan intern. Trei bănci cu capital străin controlează 90% din piaţa bancară a Kosovo.

"Acestea vor urma o politică mai conservatoare în acordarea de împrumuturi, vor înăspri criteriile şi [este exclusă] scăderea dobânzilor. O asemenea politică atacă direct dezvoltarea şi bunăstarea socială din Kosovo", declară Rexhepi pentru SETimes.

O altă chestiune, spune el, implică banii Kosovo din străinătate, precum investiţiile şi banii depuşi în bănci străine. Aproximativ 1,3 miliarde de euro – surplus bugetar, bani din privatizare şi bani din Fondul de Pensii -- sunt direct afectaţi de criză.

"Am asistat la aşa ceva în urmă cu doi ani, când Fondul (de Pensii) a pierdut aproximativ 80 mn euro din cauza scăderii valorii acţiunilor în care a investit", declară Rexhepi. Reducerea banilor trimişi în ţară şi a investiţiilor străine directe va fi o parte a acestor consecinţe.

Albania s-ar putea confrunta cu o situaţie mai dificilă, fiind prinsă între Grecia şi Italia, cu un număr mare de emigranţi în ambele ţări.

Artan Hoxha, preşedintele Universităţii de Afaceri din Tirana, declară că economia Albaniei a început să simtă efectele crizei în toamna anului 2008. "Primul semn a fost retragerea parţială a economiilor, din fericire la scară mică, fără semne de panică, dar totuşi importantă", a declarat Hoxha pentru SETimes, adăugând că băncile au adoptat o poziţie conservatoare în privinţa împrumuturilor. Au existat de asemenea reduceri ale exporturilor şi, ulterior, reduceri ale importurilor. Acestea au fost însoţite de reducerea banilor trimişi în ţară, iar moneda naţională, lek, a pierdut teren în faţa euro.

Cu toate acestea, consecinţele iniţiale au fost compensate. Hoxha declară că Albania nu a asistat la o reducere substanţială a investiţiilor private -- locale sau străine -- deşi puterea de investire a statului a scăzut. La sfârşitul anului 2009 "a început reînsufleţirea exporturilor", declară Hoxha pentru SETimes, aceasta fiind urmată de revenirea banilor care fuseseră retraşi din bănci.

"Dacă s-ar fi [încheiat] la acel punct, am fi putut vorbi despre scenarii optimiste de creştere economică a Albaniei. Din nefericire, nu s-a întâmplat aşa. Din primăvara anului 2010 [s-a declanşat] problema Greciei. Iar apoi Italia, Spania, Portugalia", spune Hoxha.

El declară că al doilea val al crizei, centrat pe Grecia, dar în care este implicată şi Italia, "va continua să aibă un impact asupra economiei Albaniei", în special în ceea ce priveşte banii trimişi în ţară. El declară că emigranţii vor începe să revină în ţară şi că, simţindu-se nesigure, firmele şi consumatorii deopotrivă vor investi mai puţin.

"Este important de menţionat că economia Albaniei nu are probleme profunde, interne. Şi, în al doilea rând, în orice caz aceasta nu a înregistrat scenarii catastrofice, ci doar dificultăţi care vor dura încă ceva timp".

Edmond Arizaj, consilier în ministerul albanez al economiei, comerţului şi energiei, atribuie acest lucru unei serii de măsuri pe care le descrie ca fiind "unele din principalele motive pentru care economia nu a suferit".

Printre acestea se numără "o politică economică şi monetară prudentă" şi "atenţia acordată activelor importante şi privatizarea anumitor proprietăţi publice", declară el pentru SETimes.

Articole pe aceeaşi temă

Loading

Mai la nord, Serbia se confruntă cu un set diferit de circumstanţe. Biljana Stepanovic, proprietara Business Info Group şi analist economic, declară că economia Serbiei a fost distrusă de sancţiuni, războaie, proastă gestionare şi hiperinflaţia fără precedent.

"Acum, la aproape zece ani după căderea lui Milosevic, [timpul] nu a fost folosit pentru a consolida economia Serbiei. [Efectele] privatizării prost conduse pot fi văzute şi simţite acum; ţara nu a fost deschisă, nu a desfiinţat monopolurile, nu a sporit exporturile, competitivitatea, eficienţa. Astfel, una peste alta, Serbia a întâmpinat cu vulnerabilitate criza mondială", a declarat Stepanovic pentru SETimes.

O excepţie, subliniază ea, este sistemul bancar, care a rezistat primului val de criză. Dar în ceea ce priveşte cheltuielile, "guvernul a acordat, după posibilităţile sale, subvenţii economiei, ajutând producţia de la buget, oferind împrumuturi subvenţionate firmelor şi cetăţenilor, dar acum nu mai sunt bani defel".

După cum apreciază Stankovic, angajat devenit şomer, "problema este numărul de şomeri cu un nivel ridicat de educaţie şi cu experienţă mare. Suntem toţi concurenţi unul pentru celălalt; este foarte trist".

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.
Loading
Votează
 
 

Comentariile d-voastră privitoare la articolele SETimes sunt binevenite.

Sperăm că veţi utiliza acest forum pentru a interacţiona cu alţi cititori din Europa de Sud-est. Pentru ca această experienţă să rămână interesantă, vă rugăm să urmaţi regulile prezentate în politica de comentarii. Prin trimiterea comentariilor vă exprimaţi acceptul faţă de aceste reguli. Deşi SETimes.com încurajează discuţiile pe toate subiectele, inclusiv cele delicate, comentariile postate sunt în mod exclusiv opiniile celor care le-au trimis. SETimes.com nu susţine şi nu aprobă în mod necesar ideile, viziunile sau opiniile exprimate în aceste comentarii. SETimes.com aşteaptă cu plăcere discuţiile constructive, dar descurajează utilizarea de materiale copiate şi lipite, linkuri fără text însoţitor şi sloganuri scurte. Acesta este un forum moderat. Comentariile considerate abuzive, jignitoare sau vulgare nu vor fi publicate.

Politica de comentarii a SETimes

Ştire

Noua legislaţie fiscală din Croaţia se dovedeşte eficientăNoua legislaţie fiscală din Croaţia se dovedeşte eficientă

Noile măsuri riguroase ale administraţiei fiscale croate dau rezultate.

Cel mai popular

Loading
Loading
Loading

Sondaj

Cetățenii din Balcani ar trebui să rămână acasă și să nu participe la luptele din Siria

De acord
Nu sunt de acord
Nu știu