Analiştii îndeamnă la punerea unui accent mai mare pe sectorul agricol din Kosovo

10/01/2012

Nivelurile de finanţare pentru agricultură sunt relativ scăzute, în ciuda oportunităţilor pe care acest sector le oferă pentru dezvoltare.

De Muhamet Brajshori, din Pristina pentru Southeast European Times -- 10/01/12

Kosovo ar putea crea locuri de muncă prin dezvoltarea sectorului agricol. [Reuters]

Experţii spun că prin dezvoltarea sectorului agricol, Kosovo ar putea reduce atât rata şomajului, cât şi dependenţa de importuri.

În prezent, terenurile agricole reprezintă 53% din suprafaţa totală a terenurilor din Kosovo, iar pădurile 41%. Potrivit datelor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, 741 316 acri de teren sunt cultivaţi, iar 444 789 acri sunt păşuni montane. Cea mai mare parte -- 80% -- a terenului agricol se află în proprietate privată, oferind o agricultură de subzistenţă pentru gospodăriile individuale.

Sectorul agricol contribuie cu aproximativ 13% la PIB-ul global al Kosovo şi are o pondere de 16% din valoarea totală a exporturilor. Acesta este un generator esenţial al avuţiei naţionale, deşi Kosovo continuă să importe multe produse agricole.

Purtătorul de cuvânt al ministerului agriculturii şi pădurilor din Kosovo, Adil Behramaj, a declarat publicaţiei SETimes că guvernul ia în serios nevoile şi posibilităţile sectorului agricol şi că oferă subvenţii de ani de zile.

"Din 2008, în deplină conformitate cu cerinţele Comisiei Europene, în scopul coordonării cu politicile UE", a spus Behramaj, adăugând că până în prezent, peste 27 000 de fermieri "au beneficiat în mod direct".

Cu toate acestea, el admite că dezvoltarea acestui sector se află încă într-un stadiu incipient.

"Neavând posibilitatea de a începe mai devreme, am început acum [şi] suntem optimişti. Agricultura se află pe calea dezvoltării", spune Behramaj.

Dar Dardan Sejdiu, un expert în economie din cadrul partidului Vetvendosje, este de altă părere. Acesta a declarat publicaţiei SETimes că guvernul nu ia în serios acest sector.

"Agricultura din Kosovo este o prioritate doar pentru retorica guvernului, în condiţiile în care acum, la 12 ani de la terminarea războiului, doar 1,7% din buget este alocat sectorului agricol. Prin urmare, nu este nici pe departe suficient pentru o ţară [în care] aproape 40% din populaţie este legată de agricultură", spune Sejdiu.

Acesta mai spune că de la încheierea conflictului nu a fost elaborată nicio strategie pentru dezvoltarea acestui sector.

"Guvernul ar trebui să [aloce] mai mulţi bani din buget pentru agricultură. În al doilea rând, politica fiscală trebuie să funcţioneze cu producţia locală şi, ca atare, să încurajeze firmele private să intre în producţie şi să încurajeze fermierii să-şi dezvolte terenurile. În al treilea rând, guvernul ar trebui să creeze un fond prin care să subvenţioneze ratele dobânzilor bancare pentru firmele care intră în producţia agricolă … şi [să aplice] măsuri de reciprocitate comerciale complete", spune Sejdiu.

Economista Liridona Konushefci a declarat publicaţiei SETimes că accentul ar trebui pus pe pe principalele posibilităţi pe care acest sector le oferă.

Articole pe aceeaşi temă

"Kosovo poate fi un bun producător de produse lactate şi din carne, de fructe şi legume [şi alte produse]. Iar ... guvernul ar putea găsi o cale mai bună pentru a ajuta fermierii, controlând totodată şi volumul importurilor – care este neraţional în unele cazuri – deoarece aici avem multe produse, dar noi cumpărăm produse similare din alte ţări".

"Toate guvernele recente au considerat ministerul agriculturii ca fiind un minister de categoria a treia … Actualul ministru [Blerand Stavileci] a schimbat această tendinţă şi a îmbunătăţit situaţia".

Sejdiu spune că priorităţile acestui sector ar trebui revizuite.

"În primul rând trebuie definite în mod clar sectoarele importante, iar strugurii ar putea fi unul dintre acestea. De asemenea, ar trebui stabilite nişte politici care să-i ajute pe producătorii de struguri să-şi plaseze produsele pe pieţele locale, precum şi pe cele internaţionale. În acest sens, ambasadele noastre ar putea ajuta prin desfăşurarea unei activităţi de diplomaţie economică. Şi, în sfârşit, această problemă trebuie precedată de politici de dezvoltare, nu de politici pompieristice", spune Sejdiu.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.