România face progrese în construcţia de autostrăzi

03/01/2012

Infrastructura rutieră a cunoscut o explozie în 2011 şi se preconizează că această tendinţă va continua şi în acest an.

De Paul Ciocoiu, din Bucureşti pentru Southeast European Times -- 03/01/12

România a modernizat 500 km de drumuri naţionale şi 230 km de cale ferată în 2011. [Reuters]

După mai mulţi ani de blocaj, România a accelerat construcţia de autostrăzi pe fondul creşterii cererii investitorilor străini şi a turiştilor. Investiţiile mai mari în proiectele de infrastructură au creat de asemenea mai multe locuri de muncă, ajutând ţara să facă faţă crizei economice globale.

Aproximativ 60 km de autostrăzi au devenit funcţionale în 2011, extinzând reţeaua naţională utilizată la 370 km. Alţi 440 km sunt în construcţie, în timp ce alte contracte pentru aproximativ 140 km aşteaptă licitaţii publice.

"2011 a fost cel mai bun an pentru transporturi", a declarat recent ministrul transporturilor Anca Boagiu. Ritmul alert s-a datorat parţial deciziei guvernului român de a anula sau renegocia o serie contracte încheiate cu companii străine care se aflau în mare întârziere faţă de termenul limită convenit.

Totodată, autorităţile au decis ca de acum înainte să îi penalizeze toţi antreprenorii care nu respectă termenele de construcţie. Măsura a determinat accelerarea lucrărilor.

"Este o victorie a lui 'da, se poate', împotriva negativismului. O victorie a 'da, se poate face un lucru temeinic, bun şi la timp'," a declarat premierul Emil Boc la începutul lunii decembrie, la inaugurarea tronsonului de 30 km de autostradă ce leagă oraşele Timişoara şi Arad din vestul ţării.

Autostrada face parte din coridorul IV Pan-European, care leagă punctul de trecere a frontierei de la Nădlac de portul Constanţa de la Marea Neagră.

"Se vede faptul că dacă aloci bani mai mulţi pentru infrastructură lucrurile încep să se vadă", a adăugat acesta.

Analiştii confirmă saltul realizat în acest an în dezvoltarea infrastructurii. "Pe lângă cei 58 km de autostradă finalizaţi, trebuie să luăm în considerare şi cei 500 km de drumuri naţionale şi cei 230 km de cale ferată care au fost modernizaţi în 2011, deschiderea noului terminal la aeroportul naţional Henri Coandă şi cele doi noi staţii de metrou din Bucureşti", a declarat Cristina Sbirn, redactor la săptămânalul economic Capital, publicaţiei SETimes.

"Investiţiile făcute de ministerul transporturilor în 2011 sunt semnificative: 1,8 miliarde de euro, cea mai mare parte provenind din fonduri UE", a adăugat Sbirn. "Bugetul pe anul viitor este de asemenea orientat spre investiţii, peste 2,5 miliarde de euro, respectiv 74% din bugetul ministerului, fiind alocate pentru autostrăzi şi modernizarea drumurilor şi căilor ferate naţionale".

Se estimează că alţi 550 km de autostradă vor fi finalizaţi la sfârşitul anului 2013, a menţionat aceasta.

Autostrăzile sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică a unui stat. "Dacă am fi avut deja o astfel de infrastructură, marii investitori precum companiile auto europene nu ne-ar fi evitat", a declarat Paul Barbu, redactor economic la Prima TV, publicaţiei SETimes.

Acesta făcea aluzie la decizia companiei germane Mercedes de a deschide în 2008 o fabrică producătoare de autovehicule în Ungaria şi nu în România, tocmai din cauza infrastructurii necorespunzătoare. Investitorii străini au menţionat în mod repetat acest aspect când au fost întrebaţi despre dezavantajele de a face afaceri în România.

"Totodată, exporturile, care sunt în prezent motorul economiei româneşti, ar fi avut parte de un ritm mai rapid care s-ar fi reflectat într-o creştere economică mai mare. Prin extinderea sistemului de autostrăzi, România ar putea beneficia şi de o taxă de drum pe acestea, dar aceasta nu se aplică în circumstanţele actuale", a declarat Barbu.

Articole pe aceeaşi temă

Accelerarea ritmului construcţiilor este de asemenea o veste bună pentru românii obişnuiţi, care se plâng de mult de blocajele din trafic pe drumurile spre mare sau spre Valea Prahovei, două dintre principalele destinaţii turistice din ţară, din cauza autostrăzilor nefinalizate spre aceste regiuni.

"Dacă mergi cu maşina rişti să rămâi blocat acolo unde se termină autostrada. Dacă mergi cu trenul, durează prea mult din cauza sistemului feroviar învechit, care nu permite viteze mari", a declarat Andrei Rupcea, un inginer care face naveta între Bucureşti şi Constanţa, pentru SETimes.

În iulie, după ce procesul de câţiva ani de modernizare a căilor ferate s-a încheiat, durata călătoriei cu trenul între cele două oraşe a fost redusă la doar două ore şi jumătate, de la şase ore. Trenul oferă acum o alternativă celor care doresc să meargă la mare vara, înainte de finalizarea construcţiei autostrăzii Bucureşti-Constanţa, preconizată pentru începutul anului 2013. Trei sferturi din aceasta sunt deja în uz.

"Este un început. Abia aştept ziua în care voi putea conduce prin toată România fără frustrarea de a pierde întotdeauna timp la cozi lungi. Suntem totuşi în Europa", a conchis Rupcea.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.