Rezultatele alegerilor din Bulgaria au fost aprobate, în ciuda disputelor

16/12/2011

Rapoartele privind numeroasele încălcări şi nereguli au marcat alegerile prezidenţiale şi locale organizate în luna octombrie în Bulgaria. Dar instanţa a găsit prea puţine dovezi care să susţină aceste afirmaţii.

De Tzvetina Borisova şi Ladislav Tzvetkov, din Sofia pentru Southeast European Times -- 16/12/11

Curtea Constituţională a aprobat rezultatele alegerilor prezidenţiale şi locale din Bulgaria. [Arhivă]

La şase săptămâni după ce alegătorii au mers la urne, procesul electoral este în continuare controversat, pe fondul acuzaţiilor că modul în care s-a desfăşurat scrutinul în multe locuri a influenţat rezultatele în favoarea unui anumit candidat.

Şaptezeci şi unu de deputaţi din formaţiunile de opoziţie Partidul Socialist Bulgar (BSP), Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS) şi din partea grupării naţionaliste ATAKA au depus o cerere la Curtea Constituţională la mijlocul lunii noiembrie, insistând asupra anulării alegerii candidaţilor la preşedinţie din partea partidului GERB, de guvernământ – preşedintele ales Rosen Plevneliev şi vicepreşedintele Margarita Popova.

Argumentele acestora s-au referit, printre altele, la numeroasele nereguli, la numărul mare de votanţi eligibili care au fost privaţi de dreptul lor legitim de a vota din cauza faptului că au fost incluşi în mod eronat în aşa-numita "listă de alegători interzişi", precum şi la accesul neautorizat la buletinele de vot.

Miercuri (14 decembrie), curtea a decis că alegerile prezidenţiale sunt legitime, respingând astfel plângerea. Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi nu se poate face apel.

Alegerile locale şi modul în care acestea s-au desfăşurat au fost de asemenea contestate. Partidul Ecologist, BSP şi Partidul Popular au intentat o acţiune judiciară la Tribunalul Administrativ din Sofia, la scurt timp după alegeri. Acestea au invocat probleme similare, precum şi faptul că oamenii au avut foarte puţin timp să voteze deoarece buletinele de vot au fost foarte lungi şi complicate. Din această cauză s-au format cozi lungi şi destul de mulţi oameni nu au mai putut vota pentru că secţiile de votare s-au închis.

De fapt, această problemă a determinat Comisia Electorală Centrală să prelungească cu câteva ore timpul permis pentru votare în prima rundă a alegerilor, o decizie pe care unii experţi au considerat-o ulterior drept o încălcare a Codului Electoral.

Una dintre principalele controverse privind alegerile se referă la aşa-numitele "liste de alegători interzişi". Acestea cuprindeau numele persoanelor aflate în străinătate, care nu locuiesc în prezent în Bulgaria, precum şi persoanele care nu mai locuiau într-un anumit oraş sau sat cu patru luni înainte de alegeri.

Deputata BSP, de opoziţie, Maya Manolova, a afirmat că numărul acestor persoane se ridică la aproape 168 000. Cu toate acestea, partidul GERB, aflat la guvernare, a insistat că numărul acestora nu este mai mare de 12 000.

Modificările aduse codului electoral şi noile reglementări privind procedurile de votare ce au fost introduse înainte de alegeri au dus la confuzie. Apoi, a existat un număr record de buletine anulate în primul tur de scrutin – 700 000, inclusiv 228 000 de buletine de vot la alegerile prezidenţiale. Comparativ, la alegerile prezidenţiale din 2006 au existat 77 000 de buletine anulate.

În baza listelor electorale, în Bulgaria erau în jur de 6,9 milioane de alegători eligibili. Această cifră a fost de asemenea pusă sub semnul întrebării ca fiind nerealist de mare. Deşi la începutului anului 2011 s-a făcut recensământul populaţiei, listele electorale nu au fost niciodată corectate.

Albena Neykova, martoră în procesul intentat la Tribunalul Administrativ din Sofia, a fost membră a unei comisii electorale la o secţie de votare din capitală. Aceasta susţine că 78 de persoane din cele 650 înregistrate la secţia sa se aflau pe "lista persoanelor interzise". "Unii dintre aceşti oameni au fost surprinşi să afle că se aflau pe acea listă", a declarat ea publicaţiei SETimes.

Neykova a fost de asemenea un martor direct la procedura de expediere a buletinelor de vot către comisia electorală municipală din Sofia, fapt ce a suscitat o largă dezbatere publică. Ea susţine că reprezentanţii tuturor celor 1 449 de secţii de votare din capitală au fost ţinuţi toată noaptea într-o sală de sport, în condiţii departe de a fi normale.

"Tribunele erau pline de oameni care au început la un moment dat să scandeze în semn de protest faţă de încetineala cu care se lucra. Cel mai rău a fost că nimănui nu i s-a permis să iasă; nici măcar nu am putut să ne luăm ceva de mâncare", susţine ea.

Este un secret public că în haosul creat, mulţi oameni au scos ilegal sacii cu buletinele de vot din sala de sport şi le-au dus acasă, deoarece nu mai rezistau fizic să stea acolo.

La ultima şedinţă din procesul intentat în legătură cu alegerile, Tribunalul Administrativ din Sofia a respins toate argumentele reclamanţilor, inclusiv raportul specializat cerut, care ar fi trebuit să arate dacă un alegător este capabil să-şi depună buletinul de vot în 47 de secunde (timpul aproximativ disponibil pentru persoanele care ar fi trebuit să voteze la o secţie de votare).

Judecătorii au refuzat de asemenea să comande un raport specializat asupra grosimii hârtiei utilizate pentru buletinele de vot. Reclamanţii au afirmat că această hârtie era transparentă, fiind posibil să vezi cum au votat alegătorii, ceea ce încălca anonimatul votului.

"Nu îmi vine să cred că nu au fost de acord să comande măcar unul din rapoartele specializate cerute", a declarat Neykova.

Potrivit lui Nikolay Belalov, candidat BSP la postul de consilier municipal în Sofia şi membru al unui grup care a iniţiat un proces separat la Tribunalul Administrativ din Sofia pentru a contesta alegerile, obiectivul grupului său a fost să determine curtea să ordone renumărarea voturilor la câteva secţii de votare din capitală, ceea ce el crede că ar dovedi faptul că scrutinul a fost manipulat.

Articole pe aceeaşi temă

"Bineînţeles, scopul nostru final este să aducem încă un reprezentant al BSP în consiliul municipal, dar nu va fi o mare diferenţă; este o chestiune de principii", a declarat el pentru SETimes.

Partidul de guvernământ GERB continuă însă să insiste că dificultăţile întâmpinate în procesul electoral au fost determinate de lipsa de experienţă în organizarea a două scrutine simultan. Totodată, problemele care au apărut în primul tur de scrutin au fost analizate şi evitate în al doilea tur de scrutin, cu o săptămână mai târziu, a argumentat GERB.

Katya Koleva, preşedinta ONG-ului Institutul pentru Integrare Socială, crede că neregulile constatate în ultimele alegeri reprezintă un pas înapoi în dezvoltarea democratică a ţării.

"În 1990, eram studentă şi entuziasmată de schimbare [căderea comunismului], sperând că vom avansa. Astăzi, nu sunt îngrijorată pentru mine, sunt îngrijorată pentru fiica mea, care trebuie să lupte pentru libertate şi democraţie la 20 de ani după 1990", a declarat ea pentru SETimes.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.