Creşterea economică viitoare a României pusă sub semnul întrebării

28/11/2011

Performanţele economice bune înregistrate de România în al treilea trimestru, datorate randamentului susţinut din agricultură, sunt aşteptate să stagneze, spun analiştii.

De Paul Ciocoiu, din Bucureşti pentru Southeast European Times -- 28/11/11

Preşedintele român Traian Băsescu este optimist în ceea ce priveşte economia ţării. [Reuters]

Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat recent optimismul cu privire la performanţele economice viitoare ale României.

„Este exclus ca România să aibă o cădere economică atâta vreme cât facem parte din programul troicii (FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială). Am luat toate măsurile de siguranţă. Ne permitem să fim optimişti”, a declarat el după o întâlnire cu delegaţia troicii, ce a avut loc luna aceasta în România.

Agricultura a propulsat creşterea economică cu 4,4% în trimestrul al treilea, însă analiştii previzionează că va urma o perioadă de stagnare.

Comparativ cu trimestrul al doilea, România a înregistrat cea mai mare creştere economică dintre cele 27 de state membre UE. O creştere generală de 1,5% este aşteptată pentru întregul an, în timp ce pentru 2012 ultima previziune a Băncii Mondiale arată o creştere de 1,8 până la 2,1%.

Cu toate acestea, analiştii avertizează cu privire la creşterea economică de la sfârşitul trimestrului al treilea din 2011.

„Nu este o creştere durabilă, ci una conjuncturală, bazată pe rezultatele bune din agricultură. Exclud însă un ritm de creştere similar pentru perioada următoare”, a declarat pentru SETimes Dan Popa, care coordonează un blog popular despre economie.

„Tot ce putem spera acum este ca tendinţa de stagnare economică din restul Europei să afecteze într-o manieră cât mai redusă creşterea noastră. Riscul de ricoşeu există în continuare şi este resimţit chiar în acest moment din cauza pierderilor tot mai mari suportate de sistemul bancar local, după situaţia din Grecia şi Italia”, a adăugat el.

Un alt risc derivă din posibilele măsuri politice populiste luate cu ocazia alegerilor electorale de anul viitor, a afirmat Popa. „Riscul este subliniat în aproape toate rapoartele interne ale băncilor, în discursurile FMI şi ale oficialilor. Din păcate, zgomotul politic acoperă murmurul economic”, a avertizat Popa.

Totuşi, tendinţa economică pozitivă este departe de a avea un impact asupra nivelului de trai al românilor, care se confruntă cu o scădere majoră după recent încheiata recesiune.

„Veştile bune cu privire la creşterea din trimestrul al treilea sunt mai degrabă o referinţă statistică decât un punct de pornire pentru relansarea economiei locale cu efecte vizibile în teritoriu”, a declarat pentru SETimes Victor Lupu, redactor-şef adjunct al ziarului Nine O’Clock.

Articole pe aceeaşi temă

„Acesta este motivul pentru care pun sub semnul întrebării orice aşteptări cu privire la ridicarea nivelului de trai în viitorul apropiat. Nu ne aşteaptă nicio creştere şi nicio veste bună. Pentru a „simţi” beneficiile economice, trebuie să preconizăm o creştere economică de cel puţin 3%-4% din PIB”, a adăugat Lupu.

Angajaţii din sectorul public sunt cei mai nerăbdători în ceea ce priveşte schimbările economice în bine, după ce salariile lor au fost reduse cu 25%, ca parte a măsurilor de austeritate luate în 2010.

„Putem vorbi despre o ridicare a nivelului de trai doar după ce acei 25% vor fi readăugaţi salariilor noastre. Acesta este punctul de la care începem să contorizăm. Până atunci, pentru noi toate aceste veşti bune rămân doar nişte cifre scrise pe o hârtie”, a declarat pentru SETimes Vasile Dumitraşcu, un contabil angajat într-o agenţie a statului.

Oficialii români refuză să spună dacă salariile şi pensiile vor creşte anul viitor. Reprezentanţii troicii, care dau dovadă de precauţie în ceea ce priveşte cheltuielile publice, spun că astfel de măsuri pot fi posibile începând cu a doua jumătate a anului următor, în funcţie de situaţia economică internă a ţării şi de factorii externi.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.