Serbia: ruptura din comunitatea islamică se dovedeşte greu de vindecat

03/11/2011

Deşi un acord părea iminent, acum se pare că nici chiar medierea Turciei nu este suficientă.

De Igor Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 03/11/11

Comunitatea islamică din Serbia este împărţită în două facţiuni. [Arhivă SETimes]

În ciuda acordului anunţat care viza eliminarea diferendelor, cele două comunităţi islamice din Serbia continuă să fie în conflict.

Un acord de reconciliere a fost anunţat la jumătatea lunii octombrie de miniştrii Rasim Ljajic şi Sulejman Ugljanin. Reprezentanţii partidelor bosniace din guvernul sârb au anunţat un acord între două facţiuni -- Comunitatea Islamică a Serbiei şi Comunitatea Islamică din Serbia.

Prima dintre cele două este condusă de Reis Adem Zilkic, iar cealaltă este condusă de Muftiul din Sandzak, Muamer Zukorlic, care recunoaşte autoritatea supremă a Riasetului Comunităţii Islamice a Bosniei şi Herţegovinei (BiH).

"Nu suntem implicaţi sub nici o formă în discuţiile asupra reconcilierii şi credem că este rău pentru credinţa noastră. Nu vom fi de acord cu politica 'acordului irevocabil'," a declarat Zilkic publicaţiei SETimes.

Însă Samir Tandir, un reprezentant al comunităţii lui Zukorlic, a declarat că negocierile sunt în curs de derulare şi că membrii comunităţii sunt foarte mulţumiţi.

"Nu pot dezvălui detaliile acordului, dar suntem foarte mulţumiţi de acesta", a afirmat Tandir.

Turcia a jucat un rol important în medierea dintre cele două părţi implicate în dispută. La jumătatea lunii octombrie, Ljajic a efectuat o vizită la Ankara pentru a discuta chestiunea respectivă, declarând ulterior că "un acord asupra unificării este acum de neoprit".

La rândul său, ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu a vizitat Belgradul în 24 octombrie. Ulterior, el a declarat presei turce că speră că "va începe o nouă perioadă pentru musulmanii din Sandzak şi din alte părţi ale Serbiei".

Cu toate acestea, nici preşedintele sârb Boris Tadic, nici ministrul de externe Vuk Jeremic nu au făcut comentarii pentru presă după întâlnire, iar în săptămânile următoare au fost vehiculate nenumărate obiecţii.

"Nu vom fi de acord cu nici o înţelegere care prevede anularea Riasetului [cel mai înalt organ executiv şi administrativ] al comunităţii noastre islamice. Organizaţia supremă a musulmanilor din Serbia ar trebui să fie în Serbia, nu într-un alt stat", a afirmat Zilkic.

Şi albanezii musulmani din sudul Serbiei şi-au exprimat scepticismul cu privire la acord, aceştia declarând că nu vor recunoaşte acordul deoarece nu au fost implicaţi în elaborarea acestuia.

Ljajic i-a acuzat atât pe Zilkic, cât şi pe Zukorlic de tergiversarea reconcilierii, declarând că aceştia sunt mai interesaţi de politică şi afaceri decât de conducerea credincioşilor lor.

"Nu ştiu ce se va întâmpla cu acesta", spune el acum despre planul reconcilierii, adăugând că termenii par să se fi schimbat între momentul vizitei sale de la Ankara şi vizita lui Davutoglu în Serbia.

Articole pe aceeaşi temă

Zivica Tucic, redactor la Agenţia pentru Informaţii Religioase, a declarat publicaţiei SETimes că problema este probabil generată de faptul că Belgradul nu a fost implicat suficient în elaborarea acordului.

"Acordul a fost elaborat la Ankara, Saraievo şi Novi Pazar, în timp ce Belgradul a fost lăsat complet deoparte. Aceasta face ca realizarea acordului să fie dificilă şi nu se ştie de ce s-a implicat şi statul în această chestiune", a afirmat Tucic.

Întrucât în regiune există comunităţi islamice care nu se află sub autoritatea Riasetului de la Saraievo, logica planului este slabă, a afirmat el.

"Centrul musulmanilor muntenegreni este la Podgorica, iar cel al musulmanilor din Macedonia este la Skopie. De ce ar trebui ca centrul musulmanilor din Serbia să fie la Saraievo?", a întrebat Tucic.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.