Moldovenii vor vota într-un referendum crucial

02/09/2010

Modificarea modului în care sunt aleşi preşedinţii va pune capăt crizei politice din Moldova?

De Paul Ciocoiu, din Bucureşti pentru Southeast European Times -- 02/09/10

Dacă referendumul de duminică (5 septembrie) va reuşi, moldovenii îşi vor alege preşedintele prin vot popular. [Getty Images]

Aproximativ trei milioane de moldoveni sunt aşteptaţi la secţiile de votare duminică (5 septembrie) pentru a vota într-un referendum pe care mulţi îl consideră crucial pentru stabilitatea politică a ţării. Prin acest vot, moldovenii îşi vor spune cuvântul cu privire la propunerea coaliţiei de guvernământ de a amenda constituţia în legătură cu alegerile prezidenţiale.

Iniţiativa a fost lansată după ce parlamentul a eşuat de două ori în încercarea de a alege un nou şef de stat în urma alegerilor legislative din 29 iulie 2009.

După alegerile respective, patru partide pro-europene -- Partidul Democrat, Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Alianţa Moldova Noastră -- au format actuala Alianţă pentru Integrarea Europeană (AIE), de guvernământ, cu o majoritate slabă de 53 din cele 101 de locuri din parlament. Toate alegerile anterioare de la obţinerea independenţei au fost câştigate de Partidul Comunist din Moldova.

Deşi a putut forma un guvern, alianţei i-au lipsit şapte voturi pentru alegerea candidatului său, liderul Partidului Democrat Marian Lupu, în funcţia de preşedinte. Cu o opoziţie puternică formată din comunişti, ţara a intrat în blocaj politic.

Pentru a pune capăt impasului politic, AIE a decis în iunie să ceară organizarea unui referendum pentru amendarea constituţiei astfel încât preşedintele să fie ales prin vot popular -- propunere validată de Curtea Constituţională.

"Nu voi permite ca haosul să pună stăpânire pe ţară", a declarat preşedintele parlamentului şi preşedinte interimar al ţării, Mihai Ghimpu. El susţine că criza se va încheia de îndată ce va fi ales un nou şef de stat.

Dacă propunerea va fi aprobată duminică, ţara va organiza alegeri prezidenţiale în noiembrie.

Sondajele de opinie arată că peste 75% din alegători sprijină propunerea coaliţiei. Dar chiar dacă aceasta va fi aprobată, candidatul prezidenţial va trebui să înfrunte posibilele voci disidente din cadrul coaliţiei de guvernământ.

Primul ministru Vlad Filat, liderul liberal democraţilor, a admis faptul că se gândeşte serios să candideze la această funcţie după ce sondajele de opinie au arătat că partidul său se bucură de cea mai mare cotă de încredere în rândul populaţiei.

Într-un interviu recent acordat unui site de ştiri moldovean, liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, a declarat că lupta internă pentru putere sporeşte posibilitatea revenirii comuniştilor la putere. Mulţi analişti sunt de acord cu el.

"Dezacordul din AIE, care s-a intensificat după decretul preşedintelui interimar Ghimpu cu privire la instituirea zilei ocupaţiei sovietice, ar putea fi în avantajul comuniştilor. Profitând de lipsa de consensului în cadrul coaliţiei de guvernământ, Moscova, care îi sprijină pe comunişti, l-ar putea susţine pe Marian Lupu, care a părăsit de fapt Partidul Comunist în urmă cu un an", a declarat Iulia Enache, editor senior pentru afaceri externe al Mediafax, publicaţiei SETimes.

"Acest lucru ar duce în cele din urmă la formarea unui nou guvern printr-o reconfigurare a alianţelor parlamentare", a afirmat ea.

Scenariul respectiv este şi mai plauzibil întrucât liderul comunist Vladimir Voronin, care a deţinut funcţia de preşedinte de două ori, nu poate candida pentru un nou mandat. Partidul său caută disperat un candidat puternic pentru alegerile din noiembrie.

Indiferent de jocurile politice, Enache este de acord că referendumul este crucial pentru maturitatea politică a fostei republici sovietice.

"Oricine va deveni preşedinte va avea mai multă legitimitate şi independenţă politică decât un şef de stat ales de parlament. Totodată, mecanismul inter-instituţional de control, parlament-preşedinţie, va fi consolidat".