Serbia solicită sprijinul ONU pentru relansarea discuţiilor cu privire la Kosovo

29/07/2010

Serbia a înaintat Adunării Generale a ONU un proiect de rezoluţie prin care solicită iniţierea unor noi discuţii între Belgrad şi Pristina.

(B92, Blic - 29/07/10; Reuters, AFP, DPA, Canadian Press, VOA, Beta, B92, Radio Srbija, Blic, Xinhua - 28/07/10)

"Serbia … trebuie să aibă relaţii bune cu ţările puternice ale lumii" a declarat preşedintele Boris Tadic parlamentului. [Getty Images]

Serbia a înaintat miercuri (28 iulie) Adunării Generale a ONU un proiect de rezoluţie în care denunţă independenţa Kosovo şi solicită relansarea discuţiilor cu privire la fosta provincie sârbă.

Acţiunea survine după opinia consultativă a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) din 22 iulie, potrivit căreia declaraţia de independenţă a Kosovo din 2008 nu constituie o încălcare a dreptului internaţional.

Documentul, înaintat miercuri de către misiunea Serbiei la ONU, admite opinia CIJ, dar menţionează că "secesiunea unilaterală nu poate fi o cale acceptabilă de soluţionare a problemelor teritoriale".

Proiectul de rezoluţie, pe care Serbia speră că Adunarea Generală îl va adopta în această toamnă, invită Belgradul şi Pristina să caute "o soluţie reciproc acceptabilă la toate chestiunile disputate printr-un dialog paşnic".

Deşi nu menţionează în mod specific statutul Kosovo drept un subiect pe care discuţiile propuse ar trebui să îl abordeze, observatorii cred că acesta este scopul cererii Belgradului de a iniţia noi negocieri.

Numeroşi înalţi oficiali sârbi, inclusiv preşedintele Boris Tadic, au declarat în ultimele zile că opinia CIJ nu-i va descuraja să continue lupta pentru redobândirea fostei provincii.

Argumentând că CIJ, care este principalul organism judiciar al ONU, nu a răspuns la întrebarea dacă Kosovo a avut dreptul de a se separa, proiectul de miercuri cere Adunării Generale să adopte concluziile opiniei Curţii de la Haga.

Acesta cere includerea unui punct privitor la "activităţile suplimentare ca urmare a adoptării opiniei consultative a CIJ cu privire la conformitatea independenţei proclamate unilateral de Kosovo cu dreptul internaţional" pe ordinea de zi provizorie a celei de-a 66-a sesiuni a Adunării.

Citând o declaraţie ministerului de externe sârb, presa a relatat că proiectul de rezoluţie a fost înaintat la ONU după consultarea tuturor membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate şi a altor factori internaţionali.

Cotidianul belgrădean Blic a sugerat însă într-un articol publicat joi (29 iulie) că Germania şi trei dintre cei cinci membri permanenţi ai organismului de 15 naţiuni – Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite – s-au opus ferm textului documentului.

În efortul de a mobiliza sprijin pentru noua ofensivă diplomatică a Serbiei, ministrul de externe Vuk Jeremic a zburat miercuri la New York pentru noi consultări înaintea reuniunii Consiliului de Securitate privitoare la Kosovo, programată pentru săptămâna viitoare. Acesta urmează de asemenea să se adreseze unui forum al Mişcării de Nealiniere şi să se întâlnească cu ambasadorii mai multor state membre ale ONU.

Încercând să descurajeze recunoaşterea independenţei Kosovo de către alte state, guvernul sârb a decis să trimită emisari în cele 55 de naţiuni care se pare că sunt pe punctul de a face acest gest şi, potrivit surselor, le-a cerut de asemenea ambasadorilor săi din alte 40 de capitale să se concentreze pe această temă. Până în prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de ţări, inclusiv de Statele Unite şi de 22 din cele 27 de state membre UE, precum şi de toate fostele republici iugoslave, exceptând Bosnia şi Herţegovina.

Între timp, Kosovo intenţionează să-şi reactualizeze campania menită să asigure recunoaşterea independenţei sale din partea unor noi state, ca parte a obiectivului său de aderare la ONU.

Deşi există spaţiu suficient pentru relansarea discuţiilor cu privire la Kosovo, cea mai mare problemă este aceea că există un decalaj între poziţiile guvernelor de la Pristina şi Belgrad referitoare la problemele care ar trebui abordate în negocieri.

"UE şi kosovarii speră că negocierile se vor concentra pe aspectele tehnice care să ghideze relaţiile fundamentale dintre minoritatea sârbă şi majoritatea albaneză", a declarat Martin Sletzinger, asociat la Centrul Woodrow Wilson din Washington, într-un interviu acordat agenţiei de ştiri belgrădene Beta. "Pentru sârbi, fireşte, [acestea] ar trebui să se refere la statutul şi la relaţia Serbiei cu Kosovo".