15/03/2010
În timp ce petrolul şi energia electrică rămân principalele surse energetice ale Macedoniei, gazele naturale sunt considerate resursa viitorului. Susţinătorii acestora fac lobby pentru alternativa ecologică la petrol de peste 20 de ani.
De Zoran Nikolovski, din Skopie pentru Southeast European Times -- 15/03/10
![]() Costul alimentării întregului teritoriu al Macedoniei cu gaze naturale este estimat la 270 mn de euro. [Getty Images] |
Într-o economie care se bazează pe importul de energie, previziunile guvernului că Macedonia va cheltui cu aproape 14% mai mult pe energie în acest an faţă de 2009 sunt privite ca moderat acceptabile. Autorităţile rămân încrezătoare că ţara poate produce peste 60% din energia necesară din surse proprii şi îşi îndreaptă atenţia spre gazele naturale, considerându-le baza necesităţilor sale.
În contextul în care guvernul a alocat 383 mn de euro pentru acoperirea necesarului energetic al Macedoniei – cea mai mare parte a acestuia fiind constituit din importuri de ţiţei şi energie electrică – aproximativ o şesime din bugetul alocat energiei va fi utilizat pentru cumpărarea de gaze naturale.
Gazele naturale sunt privite tot mai mult drept o sursă energetică ieftină şi ecologică, în ciuda estimărilor unei creşteri de 5% a utilizării de ţiţei comparativ cu 2009. În afară de Makpetrol şi GAMA – principalii importatori şi distribuitori de gaze naturale din Macedonia – mulţi analişti consideră că gazele reprezintă resursa energetică de viitor a Macedoniei.
Interesul faţă de gazele naturale nu este o noutate; oficialii şi experţii din domeniul energetic discută de peste 20 de ani despre folosirea pe scară largă a gazelor naturale. Dar utilizarea acestora reprezintă în prezent doar o şesime din consumul anual de energie al ţării.
Ministrul economiei, Fatmir Besimi, a afirmat că construirea infrastructurii necesare pentru gaze reprezintă o prioritate. Pe viitor este planificată punerea în funcţiune a conductelor regionale Nabucco, susţinută de Statele Unite, şi South Stream, sprijinită de Rusia.
"Prin aceste proiecte, Macedonia are posibilitatea de a include toate cele cinci sau şase puncte de tranzit ale gazoductelor", a afirmat Besimi. "Macedonia poate obţine o poziţie bună deoarece este situată în partea centrală a Balcanilor, iar acesta este un prilej bun de a juca un rol important în segmentul respectiv". Un fost specialist de la Makpetrol a declarat pentru SETimes sub condiţia anonimatului că "gazele naturale sunt cea mai economică sursă de energie şi este păcat că Macedonia nu a obţinut fonduri cu un deceniu în urmă pentru a-şi gazifica întregul teritoriu".
Guvernul afirmă că procesul de gazeificare pe întregul teritoriu al Macedonia va începe în acest an. Ministrul finanţelor, Zoran Stavrevski, care a efectuat o vizită în Rusia în luna decembrie, a declarat că proiectele de gazeificare convenite între cele două ţări au compensat datoria Rusiei faţă de Macedonia pentru suma de 44 mn de euro.
"Studiul este aproape finalizat. Am armonizat textul unui acord cu ministerul rus de finanţe", a afirmat Stavrevski.
Costul gazeificării Macedoniei este estimat la 270 mn de euro. Până în prezent, reţeaua de gaze a fost finalizată pe o porţiune cuprinsă între Deve Bair, la graniţa bulgară, şi Skopie. O serie de firme mari din capitală, precum marea oţelărie de la Zelezarnica şi fabrica de ciment Cementarnica, utilizează pe scară mai largă gaze, dar Skopie nu are o reţea municipală pentru consumatorii mai mici.
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor a anunţat că principalele trasee ale conductelor cuprind gazoductul Klecovce-Bitola, care va costa 73 mn euro, gazoductul Skopje-Gostivar, de 29 mn euro, şi Stip-Gevgelija, care va costa 49 mn euro.
Oficialii ministerului transporturilor cred că reţeaua poate fi conectată mai eficient prin conducta rusească care merge către Grecia sau prin cea care leagă în prezent Grecia şi Italia.
Banii din datoria plătită de Rusia vor fi utilizaţi pentru construirea unei reţele secundare, destinată consumatorilor situaţi pe traseul Skopie-Tetovo, oraş situat în vestul ţării.
Comentariile d-voastră privitoare la articolele SETimes sunt binevenite.
Sperăm că veţi utiliza acest forum pentru a interacţiona cu alţi cititori din Europa de Sud-est. Pentru ca această experienţă să rămână interesantă, vă rugăm să urmaţi regulile prezentate în politica de comentarii. Prin trimiterea comentariilor vă exprimaţi acceptul faţă de aceste reguli. Deşi SETimes.com încurajează discuţiile pe toate subiectele, inclusiv cele delicate, comentariile postate sunt în mod exclusiv opiniile celor care le-au trimis. SETimes.com nu susţine şi nu aprobă în mod necesar ideile, viziunile sau opiniile exprimate în aceste comentarii. SETimes.com aşteaptă cu plăcere discuţiile constructive, dar descurajează utilizarea de materiale copiate şi lipite, linkuri fără text însoţitor şi sloganuri scurte. Acesta este un forum moderat. Comentariile considerate abuzive, jignitoare sau vulgare nu vor fi publicate.
Politica de comentarii a SETimes