Este pregătită Serbia pentru energia nucleară?

08/03/2010

Crizele de electricitate preconizate şi centralele nucleare din ţările vecine au stârnit o dezbatere în Serbia cu privire la ridicarea unei interdicţii de 21 de ani.

De Georgi Mitev-Shantek, din Belgrad pentru Southeast European Times - 08/03/10

Energia nucleară ar putea fi soluţia la diminuarea resurselor energetice ale Serbiei. [Getty Images]

Înconjurată de energie nucleară, Serbia este una din ultimele ţări fără centrală nucleară din regiune. Întrucât crizele de electricitate se prefigurează la orizont şi datorită progreselor obţinute în legătură cu măsurile de siguranţă, unii experţi declară că este timpul ca opţiunile nucleare ale ţării să fie puse în discuţie.

"Nu avem miliarde de dolari pentru construcţie, dar [nici] nu avem timp de pierdut; trebuie să ne gândim cu un deceniu înainte", a declarat Ilija Plecas, profesor la Institutul Nuclear Vinca, într-un interviu acordat publicaţiei SETimes. "Dacă construim o centrală cu banii altcuiva şi restituim datoria prin electricitate în următorii 15 ani, am putea totuşi obţine 15% de electricitate 'gratuită'."

Ministrul energiei, Petar Skundric, a menţionat recent că pe o rază de 100 km de ţară există zece centrale nucleare. Iar pe o rază de 400 km sunt peste 20 de centrale.

Prin urmare, se pune întrebarea: este timpul ca Serbia să lase în urmă oroarea Cernobîlului şi să îmbrăţişeze energia nucleară -- chiar fără tragere de inimă -- ca răspuns la probleme?

După dezastrul produs în 1986 la Cernobîl, în Ucraina, Parlamentul Iugoslav a adoptat un moratoriu asupra centralelor nucleare. Deşi multe naţiuni au ridicat interdicţia după dizolvarea republicii în 1991, Serbia şi-a menţinut poziţia.

În decembrie, ambasadorul rus la Belgrad, Aleksandar Konuzin, a afirmat: "Serbia [se] gândeşte serios la construirea unei centrale nucleare-- iar Rusia este dispusă să îi acorde ajutor în această intenţie ca partener şi cu investiţii comune".

Observatorii menţionează că, deşi Serbia nu are banii pentru a finanţa o centrală nucleară acum, de obicei durează 14 până la 16 ani pentru a construi una, iar pregătirile ar trebui să înceapă în curând.

Vladimir Ajdacic, un renumit fizician sârb din domeniul nuclear, declară că sunt necesare schimbări, fie că energia nucleară va fi inclusă în viitorul ţării sau nu. Serbia trebuie să îşi reducă consumul de electricitate mare, a afirmat Ajdacic, şi să folosească o sursă alternativă de energie înainte de a lua în considerare construcţia unei centrale nucleare.

Consumul anual de electricitate al ţării a fost de 32 186 GWh în 2009. Sârbii utilizează 150-180 kWh per metru pătrat anual, în timp ce ţările UE utilizează sub 100 kWh pe an.

"În Serbia nu avem o lege privind standardele de economisire a energiei. Serbia are resurse energetice alternative, dar nimeni nu a făcut o analiză costuri-beneficii deoarece statul nu îşi bate capul să adune date de la agenţii", a afirmat Ajdacic.

În comparaţie cu actuala tehnologie pentru arderea combustibililor fosili din regiune, energia nucleară este considerată relativ curată, sigură şi scutită de presiunile politice globale.

"Energia din surse regenerabile are un potenţial foarte limitat în Serbia şi, în situaţia unei cereri tot mai mari, [resursele] nu pot constitui o ancoră", a afirmat Dragomir Markovic, şeful Industriei Energiei Electrice din Serbia (EPS).

"Serbia este înconjurată de ţări care au deja centrale nucleare sau intenţionează să le construiască", a afirmat Markovic."Aceasta va afecta semnificativ competitivitatea EPS pe viitoarea piaţă deschisă, unde energia nucleară va fi dominantă, deoarece energia produsă din cărbune este îngreunată de taxele ecologice mari".

La sfârşitul anului 2006, UE a promis să reducă cu 20% consumul anual de energie primară până în 2020. Pentru a atinge acest obiectiv, Uniunea intenţionează să stabilească standarde minime de eficienţă energetică şi reguli generale. Oponenţii dezvoltării energiei nucleare în Serbia susţin cu înverşunare că tehnologia respectivă nu este curată şi că această problemă ar trebui supusă unui referendum.

Zvezdan Kalmar de la Centrul pentru Ecologie şi Dezvoltare Viabilă a declarat pentru SETimes că "chestiunea deşeurilor nucleare nu este soluţionată niciunde în lume, nici chiar în ţări cu tehnologie de vârf precum Germania sau Franţa, unde există accidente mici sau nu chiar aşa de mici în depozitele temporare".

Kalmar a explicat că "nici Serbia, nici celelalte ţări balcanice nu îşi pot permite preţul unei centrale nucleare. Exemplul Finlandei arată că trei până la cinci ani de amânări ale construcţiei au mărit preţurile [la energie] de la 2 miliarde la 10 miliarde euro".