Serbia va găzdui un centru regional pentru situaţii de urgenţă

15/02/2010

Într-un interviu acordat publicaţiei Southeast European Times, şeful Sectorului Situaţiilor de Urgenţă din cadrul Ministerului sârb de Interne, Predrag Maric, subliniază faptul că proiectul de la Nis nu are componentă militară. Ţările care vor participa vor fi anunţate în curând în cadrul unui summit desfăşurat la Belgrad.

De Bojana Milovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 15/02/10

Şeful Sectorului Situaţiilor de Urgenţă din cadrul Ministerului sârb de Interne, Predrag Maric. [Nikola Barbutov/SETimes]

Belgradul va găzdui miercuri (17 februarie) o conferinţă a miniştrilor de interne din naţiunile sud-est europene. Fiecare ţară participantă îşi va analiza rolul în crearea centrului regional din sud-estul Serbiei, precum şi protocoalele de urmat ca reacţie la dezastrele naturale şi alte probleme semnificative.

Şeful Sectorului Situaţiilor de Urgenţă din cadrul Ministerului sârb de Interne, Predrag Maric, a declarat pentru Southeast European Times că centrul va ajuta statele vecine să îşi coordoneze reacţiile la incendii, inundaţii şi cutremure.

Fiind programat să se deschidă în 2012, centrul are sprijinul Rusiei, potrivit documentelor semnate anul trecut de ministrul sârb de interne, Ivica Dacic, şi Sergei Şoigu, ministrul rus pentru situaţii de urgenţă.

SETimes: Când ne putem aştepta ca centrul de la Nis să îşi înceapă operaţiunile şi ce activităţi va întreprinde acesta?

Predrag Maric: Centrul urmează să fie finalizat până în 2012, dar probabil că vor fi introduse noi activităţi, una câte una, până la momentul la care centrul va lua o formă finală. Ideea este să facem din Nis centrul situaţiilor de urgenţă din Europa de Sud-est, datorită poziţiei sale geografice favorabile şi posibilităţii de a ajunge rapid în diferite locaţii.

Ţările care vor fi implicate vor fi dezvăluite după [conferinţa] din 17 februarie. Pe lângă fostele republici iugoslave, anticipăm de asemenea participarea miniştrilor din Italia, Grecia, Cipru şi Albania. Au existat o mulţime de informaţii neverificate despre centru … că va fi deschisă o bază militară, ceea ce este absolut fals.

Ideea este să organizăm cursuri regionale de instruire la Nis şi să facem din acesta un centru în care experţii să se reunească şi să fie trimişi [atunci când] este necesar, în situaţii de criză … pentru a avea mai multă [experienţă] şi echipe diferite, precum şi echipe de deminare şi echipe de salvare pentru cazuri de inundaţii, cutremure şi distrugeri. Dacă trebuie să evacuezi jumătate dintr-un oraş, unde îi vei muta pe toţi aceşti oameni? Trebuie să ai adăposturi de urgenţă, corturi, unităţi electrice, bucătării… toate acestea se vor găsi la Nis.

SETimes: Care este actualul nivel al cooperării regionale din Europa de Sud-est în privinţa situaţiilor de urgenţă severe?

Maric: Noi nu am acordat niciodată atenţie etniei în sectorul situaţiilor de urgenţă. Cooperarea cu celelalte ţări din regiune este bună şi sperăm că deschiderea centrului din Nis o va îmbunătăţi şi mai mult. Fiecare ţară din regiune este specială şi fiecare este [expertă] în anumite domenii. Trebuie reunite cunoştinţele din toate domeniile în care ne pricepem.

SETimes: La sfârşitul anului 2009, Serbia a adoptat o nouă lege privind situaţiile de urgenţă. Ce este nou în această lege?

Maric: Serbia se confrunta cu o [legislaţie] depăşită, adaptată la un stat complet diferit, care nu mai există de mult timp -- Iugoslavia. Aveam o lege privind protecţia în faţa dezastrelor naturale care data din 1977, cu o imagine a lui Tito în Articolul 5; iar legea privind protecţia în faţa incendiilor data din 1988. Nu exista nici o instituţie care să se ocupe de protecţia cetăţenilor în cazul dezastrelor naturale. Tentativele de a adopta o nouă lege a protecţiei în situaţii de urgenţă au durat cinci ani şi legea a fost în cele din urmă adoptată chiar înainte de sfârşitul anului 2009. Legea introduce un sistem [de reacţie] la situaţiile de urgenţă şi un serviciu unic pentru aceste activităţi.

Actul prevede de asemenea o cooperare strânsă între administraţiile locale şi sectorul pentru situaţii de urgenţă din Ministerul de Interne. Primarii şi membrii cartierelor generale pentru situaţiile de urgenţă, care vor fi formate acum în toate municipalităţile şi oraşele, trebuie instruiţi în ceea ce priveşte planificarea reacţiilor la situaţiile de urgenţă. Legea se bazează pe prevenţie, astfel încât să nu mai avem dezastre majore precum inundaţiile din satul Jasa Tomic şi explozia de la fabrica de arme Prvi Partizan de la Uzice, unde am pierdut şapte vieţi omeneşti. [Centrul] va avea propriul buget pentru prima dată, în cadrul bugetului Ministerului de Interne.

SETimes: A fost lansată o reformă extensivă a sectorului situaţiilor de urgenţă. Cât va dura aceasta?

Maric: Prin reformarea sectorului, dorim să demonstrăm că putem face multe înainte de a adera la UE. Noua lege a deschis calea pentru introducerea numărului telefonic european unic pentru situaţii de urgenţă, 112. Ne aşteptăm ca primele activităţi să fie întreprinse [până la sfârşitul] acestui an. Numărul telefonic european unic este introdus întâi în oraşele mari, în primul rând la Belgrad, iar apoi în restul ţării. Proiectul va dura trei până la patru ani.

SETimes: Care este, în opinia d-voastră, cea mai mare problemă cu care se confruntă Serbia în sectorul situaţiilor de urgenţă?

Maric: Serbia are 3 000 de pompieri, dar ar trebui să aibă 7 000. Interesul a crescut în ultimele şase luni, când serviciul de urgenţă a început să prindă contur. Anul acesta suntem capabili să acceptăm 300 de persoane şi îi vom trimite în unităţile cu cele mai critice situaţii.