PE cere naţiunilor candidate la UE să continue reformele

11/02/2010

Parlamentul European a declarat miercuri că Croaţia ar putea încheia discuţiile de aderare înainte de finalul anului 2010 şi a recomandat stabilirea unei date pentru lansarea negocierilor cu Macedonia în martie. Turcia mai are încă multe de făcut.

(EurActiv, Euobserver, Euronews, Zaman - 11/02/10; DPA, BBC, MIA, MINA, The Sofia Echo, Parlamentul European - 10/02/10)

Statul de drept, libertatea de expresie, relaţiile de bună vecinătate şi tratamentul minorităţilor sunt chestiuni care trebuie abordate de Croaţia, Macedonia şi Turcia, se declara în rezoluţia Parlamentului European. [Getty Images]

Parlamentul European (PE) a adoptat miercuri (10 februarie) rezoluţii separate privitoare la progresul realizat anul trecut în procesul de aderare de fiecare din cele trei candidate oficiale la UE. Acesta a oferit o evaluare în general pozitivă eforturilor Croaţiei şi Macedoniei de a se califica pentru intrarea în Uniunea celor 27 de naţiuni. Pregătirile Turciei pentru aderare, se afirma în rezoluţie, au rămas "limitate".

PE a cerut celor trei naţiuni să continue implementarea reformelor cerute de UE, în special în domeniile statului de drept, libertăţii de expresie, relaţiilor de bună vecinătate, drepturilor minorităţilor şi femeilor şi luptei împotriva crimei organizate şi corupţiei.

Croaţia, care a început discuţiile de aderare cu UE în octombrie 2005, a făcut cele mai mari progrese dintre cele trei candidate. Aceasta a deschis 28 din cele 35 de capitole de negociere până acum, iar 17 au fost închise provizoriu deja.

Recentul acord de arbitrare a disputei asupra graniţei dintre ţara respectivă şi Slovenia a "creat elanul pentru deschiderea tuturor capitolelor rămase", a menţionat PE în rezoluţia privitoare la progresul Croaţiei, aprobată cu 582 de voturi. 24 de parlamentari au respins rezoluţia, iar 37 s-au abţinut.

Parlamentarii UE au declarat că Zagrebul ar putea încheia negocierile de aderare în 2010, cu condiţia să intensifice eforturile în domeniile administraţiei publice şi reformei judiciare, precum şi în domeniul combaterii corupţiei şi crimei organizate. Croaţia trebuie de asemenea să dea dovadă de cooperare deplină cu tribunalul ONU pentru crime de război.

"Suntem încurajaţi de recentele evoluţii din lupta împotriva corupţiei şi sperăm că investigaţiile vor duce la rezultate concrete", a afirmat Stefan Fuele, noul comisar pentru extindere al EU. "Am încredere că Croaţia va putea profita de acest moment, intensificându-şi eforturile pentru soluţionarea problemelor rămase".

Procesul dintre încheierea discuţiilor de aderare şi intrarea oficială a unei ţări în Uniune poate dura până la doi ani. Se preconizează că Croaţia va deveni a 28-a membră a UE în 2012.

Intrarea sa "va da elan pozitiv procesului integrării europene în restul regiunii Balcanilor de Vest", se afirma în rezoluţia elaborată de Hannes Swoboda, un membru austriac al PE.

Macedonia a fost recunoscută drept candidată oficială la UE în decembrie 2005, dar nu a început discuţiile de aderare. Decizia UE privitoare la lansarea negocierilor cu Skopia a fost amânată în decembrie din cauza presiunilor exercitate de Grecia, care a ameninţat că va continua să blocheze aderarea Macedoniei până când vechea dispută dintre cele două ţări va fi soluţionată.

Rezoluţia, elaborată de europarlamentarul sloven Zoran Thaler şi adoptată cu 548 de voturi pentru, 45 împotrivă şi 35 de abţineri, cere Uniunii Europene să stabilească data lansării discuţiilor de aderare cu Macedonia la summitul său din martie. Documentul cerea de asemenea autorităţilor de la Skopie şi Atena să "intensifice eforturile la cel mai înalt nivel pentru a găsi o soluţie reciproc satisfăcătoare la chestiunea numelui".

Parlamentarii au declarat că se aşteaptă ca negocierile "să înceapă în viitorul apropiat". Ministrul spaniol de stat pentru Uniunea Europeană, Diego Lopez Garrido, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă de şase luni a UE, a declarat că va fi imposibil ca acest lucru să se petreacă în următoarele şase luni fără rezolvarea chestiunii numelui.

Exprimându-şi sprijinul pentru sugestia guvernului grec privitoare la "data ţintă simbolică şi motivaţională din 2014" pentru aderarea tuturor naţiunilor din Balcanii de Vest la UE, rezoluţia PE cerea ţărilor din regiune să depună eforturi pentru atingerea acestui obiectiv.

Rezoluţia privitoare la Turcia a fost elaborată de europarlamentarul olandez Ria Oomen-Ruijten şi adoptată prin ridicarea mâinilor. Documentul a menţionat că lansarea discuţiilor cu Ankara în octombrie 2005 a fost punctul de începere a "unui proces de durată şi cu final nedeterminat".

Doisprezece din cele 35 de capitole de negociere au fost deschise până acum, unul fiind închis provizoriu. Discuţiile asupra altor opt capitole au fost îngheţate în urmă cu aproximativ patru ani din cauza refuzului Turciei de a-şi îndeplini angajamentele asumate în cadrul unui acord încheiat în iulie 2005 cu UE, privitor la extinderea uniunii sale vamale cu UE la toate membrele noi, inclusiv la Cipru.

Criticând Ankara pentru menţinerea refuzului de a-şi deschide porturile şi aeroporturile pentru navele şi avioanele cipriote greceşti, europarlamentarii au avertizat miercuri că acesta "ar putea afecta şi mai mult procesul negocierilor".

Rezoluţia mai cerea autorităţilor de la Ankara să sprijine actualele discuţii asupra reunificării Ciprului după mai mult de 35 de ani de diviziune şi să contribuie "în termeni concreţi" la efortul găsirii unei soluţii cuprinzătoare. Aceasta declara de asemenea că Turcia trebuie să înceapă imediat retragerea forţelor sale de pe insula mediteraneană. Exprimându-şi regretul faţă de anularea legii care limitează jurisdicţia tribunalelor militare, europarlamentarii au cerut de asemenea Turciei să îşi reformeze constituţia.

Membrii Parlamentului European au salutat adoptarea unei legi care ridică restricţiile asupra difuzării de emisiuni în limba kurdă şi au felicitat Ankara pentru luarea măsurilor de normalizare a relaţiilor cu Armenia.