Preşedintele croat ales doreşte soluţionarea litigiului cu Serbia în afara instanţei

19/01/2010

Bunele relaţii cu Serbia vor fi un obiectiv politic important al preşedintelui croat ales Ivo Josipovic. Noul lider promite să depună eforturi pentru retragerea acuzaţiilor de genocid înaintate de cele două ţări una împotriva celeilalte.

(Blic, AFP, DPA, Guardian, HINA, B92 - 18/01/10; Radio Europa Liberă/Radio Libertatea - 16/01/10)

"Sper că vom putea să facem unele progrese chiar din 18 februarie, la inaugurarea mea", a declarat Ivo Josipovic într-un interviu acordat cotidianului Blic. [Getty Images]

Preşedintele croat ales Ivo Josipovic a declarat într-un interviu publicat luni (18 ianuarie) că va încerca să obţină în afara instanţei o înţelegere cu Serbia cu privire la acuzaţiile reciproce de genocid înaintate de cele două ţări la Curtea Internaţională de Justiţie (CJI) a ONU.

Josipovic a adăugat că Serbia se va număra printre primele ţări pe care le va vizita luna viitoare, după preluarea atribuţiilor. El a promis de asemenea că Croaţia -- care urmează să adere la UE în 2012, devenind al 28-lea membru -- îşi va ajuta vecinii să intre în Uniune.

Adresându-se cotidianului Blic din Belgrad, Josipovic a declarat că va prezenta preşedintelui sârb Boris Tadic o propunere care va conţine modurile de a evita cazul de la CJI în prima zi a mandatului său de cinci ani. Profesor de drept şi compozitor, Josipovic a câştigat balotajul prezidenţial din Croaţia din 10 ianuarie şi urmează să fie investit în funcţie în cursul unei ceremonii care va avea loc în 18 februarie.

"Îi voi propune preşedintelui Tadic ... să ne soluţionăm problemele într-un mod care să facă inutile acuzaţiile [de genocid]", a declarat Josipovic pentru Blic. El a menţionat instituirea unei relaţii bune cu Serbia drept un obiectiv esenţial al administraţiei sale.

"În mod cert, acuzaţiile nu contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor noastre", a declarat el. "Acesta este motivul pentru care este preferabil să rezolvăm problema fără să fim nevoiţi să recurgem la o procedură legală".

În iulie 1999, Croaţia a înaintat la CJI o sesizare în care acuza Serbia de încălcarea repetată a Convenţiei privitoare la Genocid din 1948 în timpul războiului din 1991-1995 dintre cele două ţări. La aproape 14 luni după ce curtea ONU de la Haga a decis să examineze cazul respectiv, Serbia a intentat un contraproces, susţinând că Croaţia a comis genocid împotriva populaţiei sale etnice sârbeşti în timpul aceluiaşi conflict.

Josipovic a declarat luni că l-a invitat pe Tadic la inaugurarea sa "şi ar dori ca acesta să vină". Tadic a afirmat că nu va participa dacă va fi prezent şi preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu.

"Înţeleg problemele pe care Serbia le are cu declaraţia de independenţă a Kosovo, dar nu doresc ca relaţiile cu terţe ţări să definească relaţiile dintre Serbia şi Croaţia", a declarat Josipovic publicaţiei Blic. "Am trimis invitaţii la inaugurare tuturor ţărilor cu care avem relaţii diplomatice, inclusiv Republicii Kosovo".

Întrebat dacă Croaţia va reveni asupra deciziei sale de a recunoaşte Kosovo dacă CJI va decide că declaraţia de independenţă a încălcat legea internaţională, Josipovic a replicat: "Kosovo este o realitate".

Blic l-a întrebat de asemenea dacă arestarea fostului comandant militar sârb bosniac Ratko Mladic şi a liderului politic sârb croat din timpul războiului Goran Hadzic va fi o condiţie pe care Croaţia o va impune pentru a renunţa la acuzaţiile de genocid împotriva Serbiei.

Numele celor doi fugari nu au fost menţionaţi printre condiţii până acum, a declarat Josipovic. Cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi pedepsirea crimelor de război sunt necesare, a adăugat el.

"Aşa cum Croaţiei i s-a cerut să îşi îndeplinească obligaţia faţă de tribunalul de la Haga, tot aşa nu văd de ce ar fi o problemă ca Serbia să îşi îndeplinească obligaţiile", a declarat el, fiind citat de Blic.

Josipovic a menţionat că retragerea acuzaţiilor de genocid de către cele două ţări ar permite autorităţilor de la Zagreb şi Belgrad să abordeze alte chestiuni nesoluţionate, precum "persoanele dispărute, procesele pentru crime de război şi restituirea tezaurelor culturale".

"Cred că este în interesul nostru comun -- şi în interesul Croaţiei -- ca toate aceste ţări să se regăsească cât mai curând posibil în UE", a declarat el într-un interviu acordat sâmbătă postului Radio Europa Liberă/Radio Libertatea.