Mai sunt câteva zile până la alegerile prezidenţiale din Croaţia

24/12/2009

Sondajele de opinie arată că Ivo Josipovic de la SDP este principalul favorit, dar rezultatul alegerilor prezidenţiale din Croaţia rămâne incert.

De Natasa Radic, din Zagreb pentru Southeast European Times -- 24/12/09

Afişe cu candidaţii prezidenţiali în Split, Croaţia. [Getty Images]

Croaţia este pregătită să îşi aleagă al treilea preşedinte de la declararea independenţei de către ţară.

Primul tur de scrutin este programat pentru duminică, 27 decembrie. Dacă nici un candidat nu va câştiga o majoritate de voturi, un al doilea tur de scrutin va avea loc în 10 ianuarie.

12 candidaţi se luptă pentru poziţie.

Kresimir Macan, un renumit analist politic, descrie campania ca fiind "cea mai plictisitoare campanie, fără nici o originalitate sau imaginaţie politică ", lipsită de o dezbatere aprinsă, punând însă pe tapet subiecte de interes pentru fiecare candidat în parte.

O problemă esenţială abordată în campanie este însă criza economică.

Potrivit ultimelor sondaje, Ivo Josipovic de la Partidul Social Democrat (SDP) va intra cu uşurinţă în al doilea tur de scrutin, cu peste 28% din voturi.

"Cetăţenii vor putea vota între onestitate şi corupţie, între lumină şi întuneric, iar contactele mele cu publicul indică faptul că cetăţenii doresc o Croaţie corectă şi o viaţă mai bună", a declarat Josipovic, citat de cotidianul Vecernji din Zagreb. El şi-a intitulat campania "Dreptate", promiţând să combată corupţia la toate nivelurile. Două femei candidează la funcţia de preşedinte: Vesna Pusic de la Partidul Popular Croat şi candidata independentă Vesna Skare Ozbolt, însă sondajele sugerează că nici una din acestea nu va câştiga probabil.

"Am arătat că o campanie poate fi condusă cu competenţă şi ştiinţă, nu doar slogane",a afirmat Pusic.

Compania de cercetare Promocija Plus sugerează că primarul Zagrebului, Milan Bandic, care candidează ca independent, va obţine aproximativ 18% din voturi, fiind urmat îndeaproape de independentul Nadan Vidosevic, fost ministru al economiei.

Dragan Primorac, un fost ministru al educaţiei, va atrage aproximativ 8% din voturi, fiind urmat de candidatul formaţiunii de guvernământ Uniunea Democrată Croată, Andrija Hebrang, un fost ministru al sănătăţii, cu 7,2%.

Cursa prezidenţială ar putea fi decisă de cei 260 000 de croaţi din Bosnia şi Herzegovina, care îşi vor depune voturile la 124 de secţii de votare.

Preşedintele Croaţiei joacă un rol în determinarea politicii externe, este comandantul militar suprem şi conduce serviciul naţional de informaţii. Actualul preşedinte, Stipe Mesic, a avut două mandate consecutive şi nu mai poate candida.