Serbia a depus cererea de aderare la UE

23/12/2009

Liderii sârbi promit să îndeplinească toate condiţiile stabilite de autorităţile de la Bruxelles, inclusiv arestarea criminalilor de război rămaşi în libertate.

De Igor Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 23/12/09

Preşedintele Boris Tadic a depus la Stockholm cererea de aderare a Serbiei la UE. [Getty Images]

Preşedintele sârb Boris Tadic a depus cererea de aderare a Serbiei la UE, în cadrul unei ceremonii desfăşurate marţi (22 decembrie) la Stockholm.

Tadic a înmânat cererea respectivă premierului suedez Fredrik Reinfeldt, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a UE până la sfârşitul acestui an. Comisarul UE pentru Extindere, Olli Rehn, şi ministrul suedez pentru afaceri externe, Carl Bildt, au fost de asemenea prezenţi la ceremonie.

"Astăzi este o zi istorică pentru Serbia", a declarat Tadic după depunerea cererii.

Acesta a explicat că memorandumul care însoţeşte cererea "reflectă consensul general al societăţii în ceea ce priveşte orientarea europeană a Republicii Serbia şi aderarea acesteia la UE".

Tadic a anunţat de asemenea că autorităţile sârbe vor îndeplini toate cerinţele pentru aderarea la Uniune.

"Vom continua să facem eforturi pentru arestarea tuturor celor acuzaţi de crime de război şi vom încerca să găsim soluţii stabile şi sigure pentru toate celelalte probleme nerezolvate din regiune. Dorim să contribuim la integrarea în Europa", a afirmat acesta.

Liderii sârbi au decis să depună cererea de aderare după ce au fost puternic încurajaţi de diplomaţii din Suedia şi Spania – care urmează să preia preşedinţia UE – cu toate că UE nu a început încă ratificarea Acordului de Stabilizare şi Asociere cu Serbia.

Un semnal clar a venit cu două săptămâni în urmă, când Consiliul de Miniştri al UE a deblocat acordul comercial interimar cu Serbia, care fusese suspendat de Olanda din cauza cooperării incomplete a autorităţilor de la Belgrad cu tribunalul de la Haga.

Reinfeldt a salutat evenimentul, afirmând că cererea Serbiei este importantă nu doar pentru autorităţile de la Belgrad, ci şi pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest, iar Bildt a adăugat că prioritatea Suediei a fost aceea de a debloca asocierea Balcanilor cu UE.

Rehn a afirmat că cererea Serbiei constituie "coroana preşedinţiei suedeze".

"Serbia este o ţară foarte importantă din Balcanii de Vest şi observăm că întreaga regiune se îndreaptă spre UE. Acest fapt este foarte important pentru pacea, stabilitatea şi viitorul Europei", a afirmat Rehn.

Cu toate acestea, nu toţi cei din Belgrad au fost încântaţi de veste. Partidele de opoziţie au criticat guvernul pentru faptul că a depus cererea prea devreme, fără a se asigura de sprijinul tuturor statelor membre ale UE. Opoziţia a amintit de asemenea incapacitatea guvernului de a soluţiona chestiunea Kosovo, a cărui independenţă este recunoscută de 22 din cele 27 de state membre ale UE.

Analistul Dusan Reljic este de aceeaşi părere, declarând postului de radio Deutsche Welle că autorităţile sârbe urmează să primească un chestionar amplu din partea oficialilor de la Bruxelles, chestionar care va include o întrebare privitoare la graniţele ţării. Spre deosebire de majoritatea membrilor UE, guvernul de la Belgrad consideră că Kosovo se află sub jurisdicţia sa.

După ce autorităţile sârbe vor returna chestionarul completat, UE îl va evalua şi va stabili dacă va acorda Serbiei statutul de ţară candidată.