Ultimul domino al Zidului Berlinului

09/12/2009

Amintirile unei dezvoltări economice considerabile şi libertatea de a călători îi fac pe mulţi cetăţeni din Bosnia şi Herzegovina nostalgici faţă de tipul de socialism iugoslav.

De Antonio Prlenda, din Saraievo pentru Southeast European Times -- 09/12/09

Mulţi cetăţeni ai BiH cred că au trăit mai bine în anii 1980, sub sistemul socialist iugoslav, dar îi recunosc limitele. [Getty images]

Devastaţi de conflictul din perioada 1992-1995 şi cu economia blocată de politicieni naţionalişti şi corupţi, majoritatea cetăţenilor din Bosnia şi Herţegovina (BiH) sunt nostalgici faţă de viaţa dinaintea căderii Zidului Berlinului.

"Unii spun că Iugoslavia socialistă a căzut odată cu Zidul Berlinului", a declarat Zdravko Grebo, profesor de drept la Saraievo, pentru SETimes.

Acesta a explicat că reformele politice din 1965 au dus la introducerea unei forme de economie de piaţă, care, la rândul ei, a dus la deschiderea graniţelor, permiţând iugoslavilor să călătorească liber. Acest sistem a relaxat presiunile şi tensiunile interne. În plus, iugoslavii s-au bucurat de un sistem de siguranţă socială puternic, ocuparea forţei de muncă, învăţământ de calitate gratuit şi îngrijire medicală.

"Iugoslavia a fost diferită de alte ţări comuniste din Europa. Dar odată cu căderea Zidului Berlinului, acea diferenţă pozitivă a dispărut pur şi simplu", a remarcat Grebo.

Deşi căderea Zidului a schimbat Europa, aceasta nu a fost o ştire foarte importantă în BiH la momentul respectiv. Cu toate acestea, adaugă Grebo, "curând după căderea Cortinei de Fier au început să fie ridicate noi bariere. Saraievo a fost sub asediu mai mult de trei ani. [În prezent] cetăţenii din BiH se confruntă în continuare cu regimul vizelor pentru călătoriile în Europa".

El afirmă că este dificil de spus dacă în prezent există mai multe libertăţi şi drepturi decât în perioada Iugoslaviei socialiste. "În Iugoslavia nu exista libertatea presei şi de exprimare. Acum avem un sistem politic pluripartit, un sistem judiciar şi presă independente, dar drepturile sociale, economice, culturale şi educaţionale ale majorităţii cetăţenilor noştri erau mult mai bine garantate în trecut. Starea actuală a drepturilor omului este o catastrofă".

Zdravko Prlenda, un pensionar de 66 de ani, descrie ultimii 20 de ani ca pe "un socialism cu faţă umană". Acesta a afirmat să statul i-a dat un apartament când era foarte tânăr şi viaţa era mult mai sigură.

Deşi nu a fost niciodată membru de partid, "m-a înfuriat întotdeauna faptul că trebuia să fii comunist ca să fii 'adecvat din punct de vedere moral şi politic' pentru o promovare", a afirmat Prlenda.

În schimb, "în BiH există în prezent mult prea multă criminalitate, corupţie şi şomaj. Nu există zâmbete pe feţele oamenilor ca în trecut", afirmă acesta.

Jurnalistul Hajdar Arifagic, în vârstă de 62 de ani, afirmă că aşteptările legate de căderea comunismului cu siguranţă nu au fost îndeplinite în BiH. Acesta crede că dacă ar fi rămas unificată, Iugoslavia ar fi fost prima ţară din Europa de Est care ar fi aderat la UE şi NATO.

"Nu avem libertatea de a călători în străinătate, nu avem un stat paşnic şi economie în dezvoltare, nu avem o politică [sănătoasă]; nu avem nici libertate, egalitate şi nici fraternitate. Toate idealurile Revoluţiei Franceze au eşuat în BiH, deşi nu le văd [atinse] nici măcar la nivel global", afirmă Arifagic.

"Dacă Zidul Berlinului a fost un şir de dominouri care au căzut, atunci cred că BiH a fost chiar ultimul domino. … Întreaga presiune a procesului a căzut pe acel domino".