Parlamentul European: Aspirantele la UE trebuie să continue reformele

27/11/2009

Un nou proiect de document declară că respectarea "completă şi riguroasă" a criteriilor de la Copenhaga este "imperativă" pentru potenţialele state membre UE.

(Zaman - 27/11/09; Parlamentul European, Europolitics, MIA, B92 - 26/11/09)

Comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn, a cerut ca porţile UE să rămână deschise pentru ţările din Balcanii de Vest, Turcia şi Islanda. [Getty Images]

Deşi şi-a reafirmat sprijinul faţă de continuarea extinderii UE, Parlamentul European (PE) a declarat joi (26 noiembrie) că ţările care aspiră la aderarea la Uniune trebuie să continue reformele pentru a putea intra în Uniunea celor 27 de naţiuni.

Extinderea "s-a dovedit a fi una din cele mai de succes dintre toate politicile UE şi a adus beneficii atât statelor existente, cât şi noilor state membre", a declarat PE într-o rezoluţie asupra strategiei de extindere a Comisiei Europene (CE) pe 2009.

Documentul elaborat de Gabriele Albertini, şefa comisiei pentru afaceri externe a legislaturii, a subliniat de asemenea că "respectarea completă şi riguroasă" a criteriilor de aderare stabilite la Copenhaga este "imperativă" atât pentru solicitant, cât şi pentru statele membre UE.

Croaţia, Macedonia şi Turcia sunt candidate oficiale la UE, în timp ce Albania, Bosnia şi Herţegovina (BiH), Kosovo, Muntenegru şi Serbia sunt în prezent considerate candidate potenţiale. Islanda, care şi-a depus cererea de aderare la începutul acestui an, va fi recunoscută probabil drept candidat oficial în viitorul apropiat, dată fiind tradiţia democratică bine stabilită şi nivelul înalt de aliniere la legislaţia UE.

PE a salutat eforturile făcute de naţiunile din Balcanii de Vest şi Turcia în implementarea reformelor destinate consolidării statului de drept. Însă "unele ţări continuă să se confrunte cu provocări majore, în special în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate", a afirmat acesta, menţionând necesitatea unor noi eforturi puternice.

Parlamentarii UE au cerut de asemenea îmbunătăţirea situaţiei cu care se confruntă grupurile etnice minoritare din regiune şi şi-au exprimat temerea că libertatea de expresie "nu este încă respectată pe deplin" în unele ţări candidate şi potenţiale candidate.

PE consideră "că asigurarea libertăţii presei de interferenţa politică şi garantarea independenţei organismelor de reglementareeste sunt prioritare pentru Balcanii de Vest şi Turcia", se afirma în rezoluţie.

Acesta a reamintit de asemenea ţărilor din Balcanii de Vest că cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII) rămâne o cerinţă cheie pentru progresul aderării lor.

Documentul a subliniat în continuare faptul că ţările care au dezacorduri făţişe cu vecinele lor trebuie să facă tot posibilul pentru a le soluţiona singure cât mai devreme în cadrul procesului de extindere. Dacă nu vor face aceasta, autorităţile trebuie să facă tot posibilul pentru a determina găsirea unei soluţii.

"Deşi asemenea dispute nu trebuie să constituie în sine un obstacol pentru progresul către aderare, UE trebuie să evite împovărarea cu asemenea dispute bilaterale nesoluţionate şi trebuie să încerce să le soluţioneze înainte de aderare", a menţionat PE.

Rezoluţia cere în continuare Uniunii Europene să ratifice Acordul Interimar cu Serbia fără întârziere şi a salutat noile progrese ale Belgradului în cooperarea sa cu TPII. Parlamentarii şi-au exprimat de asemenea regretul că autorităţile sârbe au cerut sârbilor kosovari să boicoteze alegerile de la jumătatea lunii noiembrie. Serbia a fost îndemnată de asemenea să intensifice cooperarea cu misiunea judiciară a UE, EULEX, în special în nordul Kosovo.

PE a admis de asemenea progresul făcut de Albania şi Muntenegru şi le-a cerut să continue implementarea reformelor cerute de UE. Europarlamentarii au declarat că BiH a făcut unele progrese în domeniul securităţii şi managementului graniţei, însă s-au declarat nemulţumiţi de "progresul limitat" al ţării în calitate de potenţială ţară candidată. Parlamentarii şi-au exprimat de asemenea "temerile tot mai mari legate de climatul politic instabil şi de lipsa unei viziuni comune, împărtăşite de ambele entităţi", şi au condamnat utilizarea limbajului incendiar de către politicienii ţării.