Interesele comune încurajează relaţiile dintre Belgrad şi Tirana

18/11/2009

Deşi au opinii complet opuse cu privire la independenţa Kosovo, Albania şi Serbia stabilesc o relaţie apropiată pe baza chestiunilor de interes reciproc, precum integrarea europeană.

Analiză de Robert Austin pentru Southeast European Times -- 18/11/09

Sali Berişa. [Getty Images]

O întâlnire desfăşurată luna trecută la Budapesta, în paralel cu summitul Grupului celor Patru de la Visegrad, a subliniat un potenţial trend semnificativ: încălzirea relaţiilor dintre Belgrad şi Tirana.

Ministrul albanez de externe, Ilir Meta, şi omologul său sârb, Vuk Jeremic, au profitat de ocazie pentru a crea condiţiile instituirii unui cadru legal pentru relaţiile bilaterale. Jeremic l-a invitat de asemenea pe Meta să viziteze Belgradul.

Deşi cei doi au avut o relaţie de lucru în trecut, aceasta este prima întâlnire a celor doi de când ocupă funcţiile actuale. Întrevederea a marcat de asemenea finalul unui hiatus îndelungat al contactelor oficiale la nivel înalt dintre cele două ministere de externe.

"Lucrăm într-un fel în care nu am lucrat în trecut -- încercând să ne cunoaştem punctele de vedere, abordând chestiuni practice, pentru ca economia să nu sufere din cauza diferendelor noastre politice", a declarat Jeremic.

Meta a adoptat un ton similar, declarând că ţările sunt pregătite să colaboreze, convenind că sunt în dezacord asupra anumitor subiecte.

Kosovo rămâne, bineînţeles, un domeniu major de dispută. Albania a acordat sprijin deplin autorităţilor de la Pristina în separarea de Serbia, iar prim-ministrul Sali Berişa a stârnit recent indignare cu declaraţii în care sugera că Albania şi Kosovo sunt parte a unei singure naţiuni.

Lăsând deoparte această retorică, Belgradul şi Tirana găsesc tot mai multe puncte de convergenţă într-o serie de chestiuni.

"Dezvoltarea relaţiei noastre cu Serbia este unul din cele mai importante elemente ale politicii noastre externe regionale", a afirmat Meta într-o declaraţie oficială emisă pentru Southeast European Times. "Cred că cooperarea constructivă şi concretă dintre ţările noastre va avea un impact extrem de pozitiv asupra întregii regiuni, din punct de vedere politic şi economic".

"Albania şi Serbia sunt ţări importante pentru consolidarea păcii, stabilităţii şi prosperităţii în regiune. Suntem în favoarea unei noi ere în relaţia noastră cu Serbia, o eră de cooperare bilaterală pentru un viitor european comun", a adăugat el.

Tendinţa este determinată de recunoaşterea rolurilor lor emergente în regiune, în contextul integrării, de către ambele ţări.

Albania se regăseşte în rolul de creator de poduri. În calitate de nou membru NATO, implicat de asemenea într-o serie de organizaţii multilaterale şi aspirând la integrarea europeană, ţara nu are altă opţiune decât să acţioneze în interesele cooperării regionale.

Acelaşi lucru se poate spune şi despre Serbia, a cărei conducere pro-occidentală a investit energii enorme în plasarea ţării pe o cale nouă.

În joc sunt şi factori economici importanţi. Deşi Iugoslavia a eşuat ca stat, statisticile arată că tiparele comerciale istorice au persistat. Pentru Tirana, participarea la jocul comercial regional înseamnă stabilirea unor relaţii strânse cu vecinii din fosta Iugoslavie.

"Avem probleme nesoluţionate, pe care nici unul din noi nu încearcă să le minimizeze sau ignore. Aş spune că abordăm aceste chestiuni cu maturitate", a declarat Jeremic în octombrie. "Împărtăşim viziunea unor Balcani stabili, integraţi în UE şi neafectaţi de diferendele noastre. Această călătorie trebuie să înceapă la un moment dat şi o începem astăzi".

Corespondenţii Southeast European Times Manjola Hala şi Sami Neza au contribuit la redactarea acestui articol.