Albania se îndreaptă către obţinerea statutului de candidat oficial la UE

12/11/2009

Miniştrii de externe ai celor 27 de state membre UE urmează să ceară Comisiei Europene la începutul săptămânii viitoare să realizeze o evaluare a nivelului de pregătire a Albaniei pentru începerea discuţiilor de aderare.

(Reuters - 12/11/09; AFP, Reuters, Balkans.com - 11/11/09)

Comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn, a avertizat anterior că Albania mai are încă multe de făcut pentru îndeplinirea standardelor UE. [AFP]

Albania ar putea face în curând un pas major pe calea către integrarea sa europeană, alăturându-se Croaţiei, Macedoniei şi Turciei pe lista candidatelor oficiale la UE, potrivit ştirilor vehiculate miercuri (11 noiembrie). Ambasadorii celor 27 de ţări membre ale Uniunii au convenit să sprijine cererea Albaniei de aderare la Uniune, a informat AFP, citând o sursă diplomatică neidentificată. În cursul discuţiilor purtate miercuri la Bruxelles, diplomaţii au decis să ceară Comisiei Europene (CE) să pregătească o evaluare a nivelului de pregătire a Albaniei pentru începerea discuţiilor de aderare.

Miniştrii de externe ai UE urmează să aprobe decizia ambasadorilor în cursul unei întâlniri de două zile ce va începe luni la Bruxelles. Agenda provizorie a discuţiilor, postată pe pagina de internet a preşedinţiei suedeze a UE în 30 octombrie, menţionează "Balcanii de Vest" drept unul din subiectele ce ar putea fi discutate.

Prim-ministrul albanez Sali Berişa a înaintat cererea oficială a ţării sale de aderare la UE în 28 aprilie. În situaţia în care CE va evalua pozitiv nivelul de pregătire a Tiranei pentru lansarea negocierilor de aderare, Albania va deveni candidat oficial.

Miercuri, după o întâlnire cu ministrul albanez de externe Ilir Meta, comisarul UE pentru extindere Olli Rehn a declarat că "era deja timpul" ca acest pas să fie făcut.

Includerea ţării pe lista candidatelor oficiale la UE nu presupune însă că aceasta va începe discuţiile de aderare imediat.

Croaţia, de exemplu, a fost confirmată drept ţară candidată în iunie 2004. În cursul unui summit din luna decembrie a aceluiaşi an, liderii celor 25 de membri ai Uniunii de atunci au stabilit data de 17 martie 2005 ca dată de începere a negocierilor de aderare cu Zagrebul, condiţionând aceasta de cooperarea deplină a ţării cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie. Discuţiile nu au început însă până în 3 octombrie 2004, când Carla del Ponte, procurorul-şef al ONU pentru crime de război de la acea dată, a confirmat că Croaţia a întrunit această condiţie.

Turcia, candidată oficială la UE din decembrie 1999, a fost nevoită să aştepte şase ani pentru lansarea negocierilor sale, odată cu negocierile Croaţiei. Macedonia aşteaptă o dată de începere a negocierilor din decembrie 2005.

Tirana va fi probabil îndemnată să implementeze o serie de reforme politice şi economice radicale înainte de lansarea negocierilor sale cu autorităţile de la Bruxelles. Îndeplinirea acestor condiţii ar putea dura câţiva ani.

Rehn, citat de Reuters, a declarat la conferinţa de presă susţinută miercuri împreună cu Meta că Albania trebuie să consolideze statul de drept şi independenţa justiţiei, precum şi să asigure libertatea presei. Meta a declarat reporterilor că ţara sa va accelera eforturile pentru implementarea reformelor solicitate de UE.

Subliniind faptul că aspirantele la UE trebuie să dea dovadă de maturitate politică, Rehn a precizat de asemenea că Albania nu se poate aştepta la un o evaluare pozitivă din partea CE dacă principalul partid de opoziţie din ţară nu încetează boicotarea activităţii parlamentului.

"Dacă boicotul parlamentar va mai continua mult timp, acesta va avea un impact negativ asupra analizei criteriilor politice şi, prin urmare, va avea consecinţe negative pentru şansele de a primi statutul de ţară candidată", a avertizat Rehn.

Partidul Socialist (SP) al lui Edi Rama boicotează legislatura de câteva săptămâni, insistând că rezultatele alegerilor generale din 28 iunie au fost manipulate. SP s-a situat cu numai 1,5% din voturi în urma Partidului Democrat al lui Berişa, care a câştigat alegerile şi un al doilea mandat.