Opt persoane au fost inculpate în legătură cu asasinarea unui director croat de ziar

27/10/2009

Ivo Pukanic şi un coleg de la ziarul său au fost ucişi într-un atac cu maşină-bombă, în urmă cu aproape un an.

(AFP, AP, Reuters, DPA, Novinite, B92 - 26/10/09; B92, Blic - 23/10/09)

Jurnalistul şi directorul croat de ziar Ivo Pukanic a fost asasinat anul trecut. [Getty Images].

Procurorii din Serbia şi Croaţia au inculpat luni (26 octombrie) opt suspecţi în legătură cu asasinatul în stil mafiot comis anul trecut împotriva unui renumit director de ziar şi jurnalist croat.

Ivo Pukanic, coproprietarul şi redactorul-şef al săptămânalului politic croat Nacional, a fost ucis în explozia unei maşini-bombă în centrul Zagrebului, în 23 octombrie 2008, împreună cu directorul de marketing al ziarului, Niko Franjic.

Procurorul special sârb Miljko Radisavljevic a declarat că Sreten Jocic, alias Joca Amsterdam, capul lumii interlope sârbe, şi doi dintre asociaţii săi -- Zeljko Milovanovic şi Milenko Kuzmanovic -- au fost inculpaţi în legătură cu această crimă.

Dovezile strânse în timpul anchetei de şapte luni asupra cazului au confirmat că cei trei "lucrau în cadrul unui grup internaţional de crimă organizată compus din cetăţeni sârbi, croaţi şi bosniaci, care a organizat şi comis crima în cauză", a afirmat instituţia sa într-o declaraţie emisă în legătură cu acest caz.

Jocic, un baron al drogurilor din Balcani, a fost arestat la Belgrad în 27 aprilie, fiind acuzat de comandarea şi organizarea crimei. La momentul arestării sale, bogatul om de afaceri din Belgrad era deja inculpat pentru asasinarea altor doi bărbaţi. El a fost pus sub arest la domiciliu în 2006 şi locuia într-o vilă din luxoasa suburbie belgrădeană Dedinje pe care o închiriase de la văduva fostului preşedinte sârb Slobodan Milosevic, Mirjana Markovic.

Jocic este acuzat că a plătit "cel puţin 1,5 mn euro" drept recompensă pentru asasinarea lui Pukanic.

Procurorii sârbi cred că suspecţii au plasat bomba care l-a ucis pe Pukanic, în vârstă de 47 de ani, pe un scuter parcat în apropierea maşinii berline Lexus deţinute de jurnalist. Milovanovic, alias Gavra, este suspectat de detonarea dispozitivului. Explozia în care Pukanic şi Franjic au murit şi care a rănit doi trecători a provocat de asemenea pagube substanţiale.

Fiind arestat la Belgrad la sfârşitul lunii mai pentru implicare în acest caz, Milovanovic este un fost membru al unei unităţi speciale de poliţie notorii din Serbia, Beretele Roşii. Unitatea a luptat în Balcani la începutul anilor 1990, fiind desfiinţată la scurt timp după asasinarea primului premier reformist al Serbiei, Zoran Djindjic, în martie 2003 -- una din numeroasele crime asociate respectivei unităţi.

Milovanovic s-a numărat de asemenea printre suspecţii acuzaţi în legătură cu cazul Pukanic în inculparea emisă luni de Oficiul Croat pentru Prevenirea Corupţiei şi Crimei Organizate.

Patru din aceştia -- Amir Mafalani, Slobodan Djurovic şi verii Robert şi Luka Matanic -- au fost arestaţi la scurt timp după crimă, iar al cincilea -- Bojan Guduric -- continuă să se ascundă de autorităţi.

"Crima a fost organizată pentru a-l împiedica pe Pukanic să dezvăluie în presă şi media electronică din Croaţia şi ţările vecine descoperirile jurnalistice legate de acţiunile câtorva grupuri criminale din regiune şi legăturile lor reciproce", a declarat procuratura de stat croată, citată de AFP.

Atacul cu bombă împotriva lui Pukanic a avut loc la mai puţin de trei săptămâni după ce Ivana Hodak, fiica de 26 de ani a unui renumit avocat, a fost împuşcată mortal în apropierea unei secţii de poliţie din centrul Zagrebului.

Radisavljevic a declarat că scopul emiterii simultane a inculpărilor nu a fost doar acela de a demonstra intensificarea cooperării dintre procurorii croaţi şi sârbi, ci şi determinarea acestora de a urmări penal cele mai grave crime organizate.

Potrivit ştirilor prezentate de presa sârbă săptămâna trecută, un grup suspectat de legături cu Jocic plănuia să o ucidă pe Snezana Malovic, ministrul sârb al justiţiei, pentru iniţiativa sa de a adopta o lege privind confiscarea bunurilor obţinute prin activităţi criminale.