Obstacole verzi pentru noul guvern grec

26/10/2009

Sub îndrumarea ministerului mediului, energiei şi schimbărilor climatice, ţara depune eforturi pentru protecţia mediului.

De Maria Paravantes, din Atena pentru Southeast European Times -- 26/10/09

Pompierii încearcă să stingă un incendiu izbucnit în suburbia ateniană Pikermi în august. Noul guvern grec a promis să abordeze multitudinea problemelor de mediu care au contribuit la recentele incendii. [Getty Images]

Poluarea aerului, contaminarea şi epuizarea resurselor de apă, gestionarea deşeurilor, despăduririle şi abordarea schimbărilor climatice sunt principalele probleme de mediu cu care se confruntă noul guvern socialist grec, care îşi formulează deja politicile înainte de Conferinţa asupra Schimbărilor Climatice de la Copenhaga din decembrie.

Deşi a ratificat protocolul de la Kyoto, Grecia nu a reuşit până în prezent să ia măsuri care să genereze energie pentru viitoarele generaţii prin metode ecologice, durabile.

Incendiile forestiere care au pârjolit ţara au adăugat o nouă dimensiune problemei mediului. În condiţiile în care ultimele păduri şi fauna sălbatică din Atica au fost distruse de incendiile din luna august, Atena şi alte zone metropolitane se confruntă în prezent cu noi realităţi de mediu care au început deja să se facă simţite.

Temperaturi dogoritoare în timpul verii, viituri, poluarea aerului şi diminuarea rezervelor de apă au început să devină mai degrabă fapte obişnuite decât excepţii. Deşi ideea de conservare începe să pătrundă în mentalitatea grecilor – conceptul de conştientizare a mediului a apărut la mijlocul anilor 1980 – mai este un drum lung de parcurs.

Reciclarea se situează în continuare sub media UE. Din 5,5 mn de tone de deşeuri produse anual, doar 350 000 de tone sunt reciclate.

De un timp destul de îndelungat, autorităţile greceşti au preferat să plătească amenzile de mediu impuse de UE decât abordeze problemele prin măsuri dure.

Prim-ministrul George Papandreou, care a câştigat o victorie răsunătoare în alegerile anticipate din 4 octombrie, şi-a exprimat în repetate rânduri hotărârea de a plasa Grecia în rândul statelor UE "mai verzi". Acesta intenţionează ca aproximativ 18% din energia totală a ţării să fie produsă din resurse regenerabile până în 2020, comparativ cu 8% în prezent.

Premierul a înfiinţat de asemenea ministerul mediului, energiei şi schimbărilor climatice -- numind-o pe tânăra ecologistă Tina Birbili la conducerea acestuia.

Aceasta s-a întâlnit la începutul lunii cu oficiali ai ministerului de externe pentru a pregăti terenul pentru summitul de la Copenhaga, care începe în 7 decembrie şi se va desfăşura pe o durată de aproape două săptămâni.

"Intenţionăm să ne întâlnim cu parteneri sociali şi cu toate părţile implicate şi să ne pregătim să participăm activ la summit, susţinând poziţia UE şi devenind, sperăm, o parte a acestui proces", a afirmat Birbili.

Aceasta a invitat organizaţii ecologiste, precum World Wildlife Fund şi Greenpeace, printre altele, să facă propuneri pentru a ajuta ţara să devină mai verde.

Birbili intenţionează să promoveze conservarea prin educaţie şi cercetare şi să protejeze pădurile rămase prin cartea funciară, oprind totodată dezvoltările urbane ilegale din zonele devastate de incendii, acestea fiind doar unele puncte aflate pe agenda sa de lucru.

În plus, guvernul intenţionează să includă emisiile de CO2 drept criteriu de impozitare pentru automobile.

Un exemplu pozitiv despre felul în care ţara devine mai verde poate fi văzut la Grevena, unde biomasa – rumeguşul, paiele, resturile de măsline, bălegarul, deşeurile din pescuit, etc. – vor fi transformate în energie, în primul rând pentru încălzire, prin intermediul unui proiect privat în valoare de 65 mn de euro.